Scenariu sumbru pentru Rusia: Prințul saudit amenință cu prăbușirea prețului petrolului la 50 de dolari

Luna de miere dintre Rusia și Arabia Saudită, un partener cheie al Kremlinului pe piața petrolului, pare să ajungă la final.

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, nu a acceptat invitația de a participa la summitul BRICS, care va avea loc între 22 și 24 octombrie la Kazan. Kremlinul își dorea prezența acestuia la ceea ce autoritățile ruse au numit „cel mai semnificativ eveniment de politică externă” din istoria recentă a Rusiei, conform declarațiilor ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, din septembrie. Cu toate acestea, Riadul a răspuns cu un refuz, iar în schimb va trimite ministrul de Externe, a anunțat consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov. Deși nu a explicat motivele deciziei prințului, Ușakov a sugerat că partenerii Rusiei sunt supuși unor presiuni din partea țărilor occidentale.

Deși nu a aderat la sancțiunile internaționale, Arabia Saudită a rămas un aliat crucial al Rusiei pe piața petrolului după începerea războiului din Ucraina. În toamna anului 2022, administrația lui Joe Biden a cerut Arabiei Saudite să crească producția pentru a înlocui barilii de petrol ruși supuși embargoului. Totuși, Mohammed bin Salman a rămas loial alianței cu Vladimir Putin, reducând chiar livrările cu 2 milioane de barili pe zi pentru a menține prețul petrolului aproape de 100 de dolari pe baril.

Însă, după doi ani, atitudinea de la Riad a început să se schimbe. Arabia Saudită este îngrijorată de scăderea cotei sale de piață și ar putea să adopte o politică de creștere a producției, chiar dacă aceasta ar duce la o scădere a prețurilor, au declarat surse apropiate situației pentru Financial Times la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, a avertizat că unele țări OPEC+, precum Kazahstan și Irak, nu își respectă cotele și a amenințat că prețul petrolului ar putea scădea până la 50 de dolari pe baril.

Pentru Rusia, un astfel de scenariu ar fi dezastruos, afirmă Luke Cooper, cercetător la London School of Economics. O scădere a prețului petrolului la nivelurile din 2014-2016 ar face mult mai dificilă finanțarea „mașinăriei militare” a lui Putin. Bugetul Rusiei pentru acest an este bazat pe un preț de 70 de dolari pe baril, iar pentru anul următor, guvernul preconizează un preț similar, de aproximativ 69,7 dolari.

Spre deosebire de Rusia, Arabia Saudită ar putea supraviețui mai ușor unei scăderi a prețului petrolului, explică Cooper. Zăcămintele saudite din deșertul arab sunt situate mai aproape de suprafață decât cele din Siberia, ceea ce face ca extracția să fie mult mai ieftină. În plus, Riadul poate crește rapid producția pentru a compensa pierderile din prețuri prin volum.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scenariu #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.