Starea dezamăgitoare a economiei chineze trimite în jos preţul petrolului. Aurul negru a avut o scădere de aproape 3%

Prețurile petrolului au scăzut luni cu aproximativ 2%, ștergând toate câștigurile de săptămâna trecută, deoarece reducerea de către OPEC a perspectivei de creștere a cererii globale de petrol pentru 2024 și 2025 a contribuit din nou la îngrijorările legate de cererea slabă de combustibil, importurile de petrol din China scăzând pentru a cincea lună consecutiv, scrie Reuters.

Planurile de stimulare ale Chinei nu au reușit, de asemenea, să inspire încredere investitorilor, în timp ce piețele au continuat să urmărească eventualele atacuri israeliene asupra infrastructurii petroliere iraniene.

Contractele futures pe țiței Brent au scăzut cu 1,58 dolari, sau 2,02%, la 77,44 dolari pe baril până la 14.37 GMT, în timp ce contractele futures pe țiței West Texas Intermediate din SUA au scăzut cu 1,64 dolari, sau 2,17%, la 73,92 dolari pe baril. Brent a câștigat 99 de cenți săptămâna trecută, în timp ce WTI a urcat cu 1,18 dolari.

OPEC și-a redus luni previziunile privind creșterea cererii globale de petrol în 2024 și, de asemenea, și-a diminuat proiecția pentru anul viitor, marcând a treia revizuire consecutivă în scădere a grupului de producători.

China, cel mai mare importator de țiței din lume, a reprezentat cea mai mare parte a reducerii pentru 2024, deoarece OPEC și-a redus prognoza de creștere pentru această țară la 580.000 de barili pe zi (bpd) de la 650.000 bpd.

Importurile de țiței ale Chinei în primele nouă luni ale anului au scăzut cu aproape 3% față de anul trecut, la 10,99 milioane bpd, conform datelor.

Scăderea cererii de petrol din China a reprezentat o frână pentru consumul și prețurile globale ale petrolului.
Aceasta are loc pe fondul creșterii numărului de vehiculelor electrice (VE) și încetinirii creșterii economice ca urmare a pandemiei COVID-19,

Presiunile deflaționiste din China s-au agravat, de asemenea, în septembrie, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă. O conferință de presă organizată în aceeași zi a lăsat investitorii să ghicească cu privire la dimensiunea globală a unui pachet de stimulente pentru a revigora soarta celei de-a doua mari economii a lumii.

„Lipsa unui calendar clar și absența măsurilor de abordare a problemelor structurale, cum ar fi consumul slab și dependența de investițiile în infrastructură, nu au făcut decât să sporească ambiguitatea în rândul participanților la piață”, a remarcat Mukesh Sahdev, șeful global al piețelor de mărfuri-petrol la Rystad Energy.

Veștile negative din China au depășit îngrijorările pieței cu privire la posibilitatea persistentă ca un răspuns israelian la atacul cu rachete al Iranului din 1 octombrie să perturbe producția de petrol.

Statele Unite au declarat duminică că vor trimite trupe în Israel împreună cu un sistem antirachetă avansat într-o desfășurare extrem de neobișnuită menită să consolideze apărarea aeriană a țării.

Statele Unite au îndemnat în mod privat Israelul să își calibreze răspunsul pentru a evita declanșarea unui război mai amplu în Orientul Mijlociu, spun oficialii, președintele Joe Biden exprimându-și public opoziția față de un atac israelian asupra siturilor nucleare ale Iranului și îngrijorările sale cu privire la un atac asupra infrastructurii energetice iraniene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.