Rusia, în criză energetică: cere disperată ajutor de la Georgia și Azerbaidjan pentru a evita un colaps total

Singurul operator de import și export de energie electrică din Rusia, PAO „Inter RAO”, explorează posibilitatea importului de energie din Georgia și Azerbaidjan pentru a compensa avariile survenite la mai multe centrale electrice, a declarat Alexandrina Panina, membru al consiliului de administrație al companiei.

„Am solicitat celor două țări, Azerbaidjan și Georgia, să vedem dacă pot furniza energie în perioadele de avarie, câte 300 MW. Până acum nu am primit un răspuns”, a declarat Panina pentru Interfax.

La mijlocul lunii iulie, în urma unei avarii la centrala nucleară de la Rostov, aproximativ 2,5 milioane de persoane au rămas fără electricitate în sudul Rusiei timp de câteva zile. După incident, în mai multe regiuni, inclusiv Krasnodar, Rostov-pe-Don, Kabardino-Balkaria și Crimeea, au fost introduse întreruperi de curent programate.

Conform declarațiilor Rosatom, unul dintre reactoarele centralei de la Rostov a fost oprit automat din cauza unor defecțiuni la turbogenerator.

Centrala nucleară de la Rostov, situată lângă Volgodonsk, are patru reactoare și este cea mai mare din sudul Rusiei, cu o capacitate de 4 GW. Aceasta se numără printre primele trei centrale din Rusia ca producție de energie și alimentează regiunile sudice și Caucazul de Nord, cu o populație de peste 26 de milioane de oameni.

Întreruperile masive de curent au început în regiunea Krasnodar la începutul lunii iulie. Cea mai gravă avarie a avut loc pe 9 iulie, lăsând 325.000 de locuitori din Kuban fără electricitate. Ministerul Energiei a explicat că incidentul a fost cauzat de „un consum ridicat de energie, determinat de temperaturile ridicate din timpul verii”: oamenii au utilizat intens aparatele de aer condiționat și ventilatoarele, suprasolicitând astfel rețelele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #ajutor #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom