Moldova își întărește interconexiunea energetică cu România, dar riscul unei crize rămâne

Operatorul sistemului energetic al Republicii Moldova, Moldelectrica, a finalizat instalarea unei celule noi de racord la stația de transformare Gotești, pentru a consolida interconexiunea cu România prin linia electrică aeriană de 110 kV Fălciu (România) – Gotești (Moldova). Această măsură va crește capacitatea Republicii Moldova de a importa energie electrică, un pas crucial pentru a preveni o criză în aprovizionarea cu energie în sezonul rece.

Moldelectrica și Transelectrica au testat deja rezultatele lucrărilor.

Acest proiect este o parte esențială a strategiei guvernului de la Chișinău de pregătire pentru iarnă, în special în contextul incertitudinilor privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina, care ar putea afecta producția de electricitate din Transnistria. În cazul în care aprovizionarea cu gaze naturale va fi întreruptă, Moldova riscă să nu poată importa suficientă energie electrică din România pentru a acoperi nevoile interne.

Lungimea totală a liniei Fălciu-Gotești este de 28 de kilometri, iar proiectul, deși finalizat pe partea românească încă din 2013, a fost blocat până acum din lipsa infrastructurii necesare pe teritoriul Republicii Moldova. În prezent, autoritățile moldovene pregătesc măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea energetică, inclusiv prin utilizarea acestei interconexiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.