VIDEO Cum Parisul luptă cu dezinformarea? Macron: „Nu trebuie să credem tot ce citim pe internet”

În lupta cu dezinformarea, Franța a creat structuri speciale la nivel de Guvern, iar acest exemplu poate fi preluat cu ușurință și de Republica Moldova. Declarația a fost făcută de președintele Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția a fost difuzată joi, 17 octombrie, la RLIVE TV.

„Este un flagel care ne obligă să ne mobilizăm și să reacționăm foarte rapid pentru a-l opri, a verifica, a contracara. Prin urmare, țara dumneavoastră s-a organizat pe larg pentru a-l combate. În Franța, am creat structuri, numite Viginium, pentru a combate dezinformarea. Încercăm să cooperăm cu Moldova în acest domeniu și avem o colaborare europeană în cadrul Comunității Politice Europene, unde sunt mobilizate practici din experiența estonienilor și a altora.

Așadar, nu trebuie să credem tot ce citim pe internet. Trebuie să fim prudenți și să folosim fact checking-ul. Guvernele trebuie să fie consolidate în capacitatea lor de a lupta împotriva acestui fenomen, prin intermediul unor autorități independente. Trebuie să responsabilizăm platformele atunci când difuzează acest conținut, ceea ce este posibil în Europa, datorită reglementărilor puse în aplicare. De asemenea, trebuie să intensificăm lupta împotriva atacurilor cibernetice. Este un ansamblu complet, deoarece face parte din războiul hibrid”, a declarat Emmanuel Macron.

În același interviu difuzat la RLIVE TV, Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova, ce beneficii sociale și economice poate obține în continuare țara noastră, dar și cum să lupte autoritățile de la Chișinău cu dezinformarea și contracararea războiului hibrid.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

Acest proiect își propune să creeze conținut educativ și informativ, oferind acces la experiențele și lecțiile învățate direct de la liderii țărilor membre ale UE. Prin aceste interviuri, liderii europeni își exprimă așteptările față de Moldova și apreciază eforturile sale de reformă pentru integrarea europeană.

Producția a fost difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.

#Emmanuel Macron #interviu #Franta #dezinformare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politicienii, ecologiștii și analiștii au avertizat de mai multe ori că utilizarea de către Rusia a vechilor tancuri petroliere fără asigurări adecvate ar putea duce la o catastrofă ecologică.

Deși nu au avut loc incidente majore până acum, scurgerile de petrol din aceste tancuri s-au produs în repetate rânduri. O investigație realizată de Politico și grupul de jurnalism non-profit SourceMaterial a identificat cel puțin nouă cazuri în care tancuri care transportau petrol rusesc au lăsat în urmă pete de petrol extinse pe zeci de kilometri. Aceste incidente s-au întâmplat în diverse locuri din lume — în Marea Adriatică, Marea Mediterană, în Canalul Mânecii și la nord de Insulele Britanice, în apropierea Chinei, pe coasta de vest a SUA, lângă America de Sud și sudul Africii.

Această problemă este deosebit de relevantă pentru Europa, având în vedere numărul mare de nave care transportă petrol din porturile baltice și nordice, afirmă Michelle Wiese Bockmann, analist de nave și expert în flota din umbră la Lloyd’s List. Potrivit acesteia, un incident major de scurgere de petrol în acea regiune este „doar o chestiune de timp”, deoarece flota din umbră ridică multe probleme legate de siguranță și ecologie.

Investigația Politico și SourceMaterial a utilizat imagini satelitare furnizate de organizația SkyTruth și date despre mișcările navelor de la Lloyd’s List și Kpler. Specialiștii de la SkyTruth cred că incidentele identificate sunt doar o parte a cazurilor reale, deoarece multe tancuri opresc acum transponderele pentru a-și ascunde locația. Astfel, nu pot fi corelate cu alte pete de petrol observate din satelit. „Sunt absolut convinsă că ceea ce ați descoperit este doar vârful aisbergului”, spune Bockmann. „Aceste nave sunt destinate transportului cât mai ieftin al petrolului sancționat și nu respectă standardele maritime obișnuite”. Potrivit Lloyd’s List, patru cincimi dintre aceste tancuri nu au asigurare corespunzătoare.

Unul dintre tancurile cu scurgeri din flota din umbră este Innova, o navă de 22 de ani care naviga sub pavilion vietnamez. În martie 2024, a plecat din Murmansk cu 1,1 milioane de barili de petrol și a lăsat în urmă o pată de 23 de kilometri la nord de Scoția, observată de satelit. Un alt incident a avut loc în februarie, când tancul Aruna Gulcay, în vârstă de 18 ani, a lăsat o pată de 47 de kilometri în largul coastelor italiene. După aceste incidente, tancurile au schimbat numele, țara pavilionului (în cazul Innova) și proprietarii.

În mod normal, companiile occidentale de transport maritim încearcă să scape de tancurile petroliere după 15 ani de utilizare, dar vârsta medie a tancurilor din flota din umbră a Rusiei este de 18 ani, potrivit lui Benjamin Hilgenstock, expert în sancțiunile petroliere de la Școala de Economie din Kiev (KSE). „Tancurile din umbră care transportă petrol rusesc trec zilnic prin apele europene, inclusiv prin Marea Baltică și Marea Mediterană. Mai multe defecțiuni au avut deja loc, iar o catastrofă majoră este doar o chestiune de timp”, afirmă el.

#tanc putin #flota #petrol