VIDEO Președintele Franței, adresare către cetățenii moldoveni: Nu vă fie teamă, în pofida războiului de la ușa voastră

Într-un moment crucial pentru Republica Moldova, președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj de încurajare pentru cetățenii moldoveni. „Fiți curajoși!”, spune președintele francez într-o discuție cu jurnalista Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Interviul a fost difuzat joi, 17 octombrie curent, la RLIVE TV.

„Fiți curajoși în acest moment important din viața țării voastre. Nu vă fie teamă, în pofida războiului de la ușa voastră, pentru că poporul ucrainean rezistă cu curaj pentru noi toți. Și fiți încrezători în viitor, pentru că sunt convins că va fi european și că vom fi capabili să îl atingem împreună,” a declarat liderul Franței.

În același interviu difuzat la RLIVE TV, Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova, ce beneficii sociale și economice poate obține în continuare țara noastră, dar și cum să lupte autoritățile de la Chișinău cu dezinformarea și contracararea războiului hibrid.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

Acest proiect își propune să creeze conținut educativ și informativ, oferind acces la experiențele și lecțiile învățate direct de la liderii țărilor membre ale UE. Prin aceste interviuri, liderii europeni își exprimă așteptările față de Moldova și apreciază eforturile sale de reformă pentru integrarea europeană.

Producția a fost difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.

#adresare #Emmanuel Macron #alegeri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue