Putin interzice plecarea ultimelor bănci occidentale mari din Rusia

18 Oct. 2024, 12:58
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2024, 12:58 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cele două ultime mari bănci occidentale din Rusia — Raiffeisen Bank din Austria și UniCredit din Italia — se confruntă cu dificultăți în încercările de a-și vinde filialele din Rusia și de a respecta cerința Băncii Centrale Europene de a părăsi complet piața rusă.

Autoritățile ruse au transmis că vor bloca vânzarea Raiffeisen Bank și UniCredit Bank către orice persoană care ar putea fi supusă sancțiunilor occidentale, conform Bloomberg, care citează surse familiare cu situația. Aceste condiții exclud posibilitatea vânzării băncilor către cumpărători ruși, iar potențialii investitori străini sunt blocați de reglementările occidentale. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și guvernul său consideră că băncile occidentale reprezintă un canal vital pentru plățile transfrontaliere, a declarat una dintre sursele Bloomberg. Fără aceste bănci, singura mare instituție bancară care ar mai putea efectua tranzacții în valută ar rămâne Gazprombank. Neafectat de sancțiunile europene și menținând accesul la SWIFT, Gazprombank primește plăți din Europa pentru gazul rusesc.

Cea mai mare bancă occidentală din Rusia — Raiffeisen — a găsit mai mulți potențiali cumpărători pentru filiala sa, care se află în top 15 bănci rusești după active. Cu toate acestea, aproape toate tranzacțiile au fost blocate de reglementatorii occidentali, iar una dintre ele nu a fost aprobată la Moscova, conform surselor Bloomberg. UniCredit era aproape de a încheia o înțelegere pentru vânzarea băncii sale rusești către fondul suveran Mubadala din Emiratele Arabe Unite. Cu toate acestea, conform Bloomberg, tranzacția nu a fost aprobată de autoritățile din SUA.

Autoritățile ruse au complicat deja semnificativ ieșirea companiilor străine care doresc să își înceteze operațiunile în Rusia. Orice tranzacție trebuie să primească aprobarea unei comisii guvernamentale, iar dacă suma depășește 50 de miliarde de ruble, este necesară aprobarea personală a lui Putin.

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.