Cum am putea beneficia în urma prezidențialelor și referendumului? „Aderarea la UE este biletul Moldovei către progres”

Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova urmează să se desfășoare alegerile prezidențiale, un scrutin esențial pentru viitorul țării. Concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale, va avea loc un referendum decisiv privind modificarea Constituției pentru a permite aderarea la Uniunea Europeană. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Pentru ca referendumul să fie considerat valid, este necesară o participare de cel puțin 30% din electorat. Jurnalistul Cristian Gherasim a analizat cum Moldova ar putea beneficia semnificativ de pe urma aderării la Uniunea Europeană.

„Săptămâna aceasta, Moldova votează într-un referendum cheie privind viitoarea aderare la UE, care va decide viitorul țării. Dar ce avantaje ar aduce perspectiva aderării la UE? Moldova, situată între Uniunea Europeană și Ucraina, se confruntă cu o serie de provocări. De la economie la reformele judiciare lente și depopularea rapidă, țara se confruntă cu dificultăți pe care nu le poate depăși singură. Deși nu există o soluție magică pentru a depăși aceste obstacole, un vot pro-UE la referendumul care urmează—programat pentru 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale din țară—ar pune cu siguranță țara pe calea cea bună. Moldovenilor li se adresează o întrebare simplă: Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Președinta în funcție, Maia Sandu, face campanie pentru un vot favorabil. Sondajele de opinie sugerează că moldovenii vor vota într-adevăr pentru un viitor european și pentru ca Sandu să servească un al doilea mandat”, notează jurnalistul Cristian Gherasim, într-un material de opinie.

Economia

Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 7.000 de euro, aproximativ o treime din cel al vecinului său, România, membru al UE.

Astfel, potențialul de progres economic asociat cu aderarea la Uniunea Europeană este incontestabil. De la aderarea la UE în 2007, puterea de cumpărare a României a crescut de la 43% la 78% din media UE.

Economia Moldovei depinde în mare măsură de agricultură. Sectorul angajează mai mult de un sfert din forța de muncă și generează 12% din PIB-ul țării. Întrucât Moldova ar trebui să investească masiv în acest sector pentru a-l aduce la nivelul standardelor europene, fondurile vor fi disponibile prin politica agricolă comună a UE odată ce Moldova va deveni stat membru.

În plus, așa cum a subliniat recent ministrul Economiei din Moldova, statutul de candidat la UE ar transmite investitorilor că Moldova este un partener de afaceri viabil.

UE este principalul partener comercial al Moldovei, reprezentând 53,7% din totalul comerțului în 2023. Pentru o economie orientată spre export, precum cea a Moldovei, accesul rapid și ieftin pe piețele UE este crucial.

Infrastructura

Moldova are cele mai proaste drumuri din Europa. Acest lucru duce la accidente rutiere și pierderi economice din cauza infrastructurii defectuoase.

Aderarea la UE ar însemna că țara poate accesa mai multe fonduri pentru a-și îmbunătăți infrastructura.

O infrastructură mai bună ajută la conectarea lanțurilor de aprovizionare și la deplasarea eficientă a bunurilor și serviciilor peste granițe. De asemenea, îmbunătățește calitatea vieții prin crearea de oportunități de angajare și îmbunătățirea accesului la sănătate și educație.

Demografia

Cercetările realizate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, cu sediul în Chișinău, au arătat că, în mod uimitor, Republica Moldova revine la niveluri ale populației care nu au mai fost văzute din 1950—populația sa a scăzut cu 1,5 milioane de persoane în ultimii 30 de ani.

Ultimul recensământ, care datează din 2014, plasează populația țării la 2,8 milioane, în scădere față de 4,3 milioane înregistrate la recensământul din 1989.

Moldova își pierde populația rapid, mai repede decât orice altă țară ocupată de Uniunea Sovietică. Aproape o treime din populație a plecat în ultimele trei decenii în căutarea unor perspective mai bune de muncă în străinătate.

Deoarece economia lentă și piața muncii s-au dovedit a fi principalele motive pentru care moldovenii emigrează, crearea unor condiții economice mai bune acasă prin investiții UE ar putea ajuta la stoparea sau chiar inversarea acestei tendințe.

Instituții mai puternice

Președintele Moldovei a promis toleranță zero față de corupție, iar sprijinul din partea Bruxelles-ului este esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Ca membru al UE, Moldova va beneficia de mecanisme care să ajute la protejarea statului de drept, asigurându-se că instituțiile țării rămân puternice și respectă standardele democratice.

Aderarea la UE ar oferi, de asemenea, Moldovei mai multe opțiuni pentru a combate orice interferență externă. Recent, șeful Poliției din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că există dovezi semnificative că Rusia folosește mita, războiul hibrid și dezinformarea, într-un mod fără precedent, pentru a influența opinia publică în timpul referendumului viitor.

În plus, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, a spus că Rusia încearcă acum să portretizeze în mod fals o lipsă de sprijin popular pentru integrarea europeană. Parlamentul European a condamnat, de asemenea, ferm interferența Rusiei în referendumul viitor și a luat măsuri pentru a combate dezinformarea.

Un membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular European, Rareș Bogdan, a introdus un amendament care a asigurat 45 de milioane de euro în fonduri destinate combaterii răspândirii știrilor false în Moldova. Moldova a înființat, de asemenea, un centru destinat combaterii discriminării.

„Aderarea la UE este biletul Moldovei către progres. Această călătorie va fi la fel de provocatoare pe cât este de necesară. Cu toate acestea, fără sprijin popular și o participare semnificativă la referendum (participarea trebuie să atingă 30% pentru a fi valabilă), această călătorie s-ar putea opri brusc, cu efecte devastatoare pentru viitorul Republicii Moldova”, conchide astfel jurnalistul citat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul anchetei penale „INTERPOL”, Procuratura Anticorupție, cu sprijinul Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), a ridicat două automobile cu o valoare totală de aproximativ 1,2 milioane MDL. Aceste bunuri reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL, fiind considerate bunuri infracționale. În total, au fost aplicate măsuri de sechestru în valoare de peste 11,7 milioane MDL pe teritoriul Republicii Moldova.

Investigația face parte dintr-o colaborare internațională între Republica Moldova și Franța, demarată în aprilie 2024, vizând o presupusă schemă de corupție prin care funcționari publici din mai multe țări primeau mită pentru a facilita blocarea Notificărilor Roșii emise de INTERPOL în cazul infractorilor internaționali aflați în căutare. La nivel național, ancheta a fost sprijinită de ofițerii și procurorii francezi, precum și de Biroul Federal de Investigații al SUA.

În cadrul investigațiilor din iunie 2024, au avut loc percheziții multiple în Republica Moldova, iar procurorii au analizat documente și materiale ridicate cu sprijinul Centrului Național Anticorupție și al Inspectoratului Național de Investigații. Au fost audiate zeci de persoane, unele dintre ele fiind reținute și arestate preventiv.

Potrivit probelor adunate până în prezent, un grup criminal organizat ar fi pus la cale o schemă de corupție în care avocați și foști funcționari publici moldoveni, cu implicarea unei companii din Emiratele Arabe Unite, depuneau cereri false la INTERPOL, solicitând blocarea Notificărilor Roșii pe motiv că persoanele în cauză aveau statut de solicitanți de azil în Republica Moldova. Aceștia au obținut astfel o favoare ilegală, iar funcționari publici din cadrul Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) au inițiat procedura de azil în mod ilegal, fără ca persoanele implicate să fie fizic prezente în țară.

În paralel, Procuratura Anticorupție a desfășurat investigații financiare prin Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, identificând fluxuri financiare suspecte și bunuri infracționale care urmează a fi confiscate. Printre bunurile sechestrate se numără proprietăți imobiliare și vehicule de lux, dar și conturi bancare și mijloace bănești.

Printre bunurile confiscate se numără:

Casă de locuit și teren pentru construcții în Chișinău, în valoare de aproximativ 3,45 milioane MDL
Cota-parte din apartamente și case în Chișinău și Vadul lui Vodă, cu valori de aproximativ 2,04 milioane și 3,26 milioane MDL
Mașini de lux, inclusiv Toyota Camry, Range Rover, și Mercedes GLC
Conturi bancare și mijloace bănești în valoare de aproximativ 41.449 EUR și 600 USD

Ancheta continuă, iar Procuratura Anticorupție colaborează cu autoritățile din diverse jurisdicții pentru a descuraja activitățile infracționale care afectează investigațiile internaționale. De asemenea, în urma acestei anchete, INTERPOL a deblocat Notificările Roșii pentru persoanele implicate în această schemă, oprind astfel utilizarea acesteia de către fugarii internaționali.