Agricultorii francezi intenţionează să reia protestele ample faţă de politica agricolă a UE

Cele mai importante sindicate ale agricultorilor din Franţa vor să declanşeze noi demonstraţii începând „din 15 noiembrie”. Liderii de sindicat au discutat marţi şi au decis să reluarea acţiunilor de protest pentru a pune presiune pe autorităţi. Unul dintre liderii agricultorilor a menţionat discuţiile privind realizarea unui acord comercial între Comisia Europeană şi Mercosur care ar putea aduce în Europa din America de Sud cantităţi uriaşe de carne şi cereale, potrivit Le Figaro.

În Franţa au avut loc deja primele proteste. Aproximativ 200 de fermieri s-au adunat în jurul prefecturii Ariège, luni seara, în timp ce aproximativ 60 de fermieri au aruncat lână, baloti de fân şi paie în faţa unor clădiri administrative din Auch.

Proteste de amploare au avut loc iarna trecută în cea mai mare parte a Europei. Agricultorii au protestat fiind nemulţumiţi de impactul măsurilor de mediu şi al costurilor de producţie ridicate provocate de inflaţie. De asemenea, fermierii, în special cei din estul Europei, nu sunt de acord cu politica UE privind importul de cereale ieftine din Ucraina şi de intenţia de a încheia un acord privind importurile cu ţările din America de Sud.

Totodată, au existat solicitări în anumite regiuni legate de combustibili şi apa pentru irigaţii. La proteste au participat numeoşi fermieri. Aceştia au blocat şosele, porturi, căi ferate şi puncte vamale, au demonstrat în faţa sediiilor UE, au dat foc la cauciucuri şi uneori s-au ciocnit violent cu poliţiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #Franta #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.