Tinerii şi vârstnicii din Tiraspol învaţă lucrul la calculator şi aplicaţiile moderne, datorită unui grant european

Deschiderea Centrului de Dezvoltare a Carierei „Skills Lab” din Tiraspol a fost posibilă datorită unui grant european obţinut de către Agenția de Dezvoltare Regională. Banii au fost oferiţi de către Uniunea Europeană şi Suedia prin intermediul Fundaţiei Est Europene.

„Pentru proiect, au fost alocate resurse financiare în valoare de 37 500 de euro. În cadrul acestui proiect în primul rând, am cumpărat echipamentele necesare. Centrul de dezvoltare a carierei, în primul rând, este despre studierea de către populația adultă a aptitudinilor tehnologice, competențelor IT, la fel și consiliere psihologică pentru orientare în carieră”, susţine Irina Iacoveniuk, coordonatoarea Centrului de Dezvoltare a Carierei „Skills Lab”.

Toţi banii obţinuţi au fost investiţi în reparaţia încăperilor, mobilarea acestora, procurarea unui televizor, precum şi a materialelor necesare lucrului în oficiu. În cadrul Centrului „Skills Lab”, participanţii învaţă mai multe programe moderne.

„Avem 8 direcții majore, care includ module, care pot fi studiate separat sau în ansamblu. Noi predăm următoarele domenii: automatizarea proceselor de afaceri, sisteme CRM (Customer Relationship Management), gestionarea și administrarea proiectelor, design-ul grafic și proiectare, design-ul web și programarea, corectitudinea digitală, prezentarea efectivă și instrumentele psihologice ale eficienței personale”, susţine Irina Iacoveniuk.

Unii dintre participanţii la cursuri au căpătat abilităţile necesare şi chiar s-au angajat în cadrul centrului.

„Eu sunt managerul rețelelor de socializare a „Skills Lab”. Am participat la cursurile din cadrul „Skills Lab”, am evoluat în acest domeniu, care anterior îmi părea foarte greu”, spune Natalia Pirîspikina.

„Sunt în concediu de îngrijire a copilului. Am venit să obțin noi cunoștințe aici, ținând cont de faptul că munca la distanță este actuală. Sunt termeni care sunt noi pentru mine. Eu lucrez la calculator, cunosc rețelele de socializare, folosesc telefonul la editarea video, dar sunt termeni care i-am întâlnit pentru prima oară”, afirmă Cristina Grosul.

„Skills Lab” face parte din proiectul “Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”, gestionat de Fundaţia Est Europeană, prin care au fost selectate 10 organizaţii ale societăţii civile pentru a fi susţinute.

#tiraspol #grant #Centru #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna