Reglementările stricte și lipsa protecției intelectuale sufocă industria farmaceutică moldovenească – sectorul în impas

26 Oct. 2024, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2024, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

Industria farmaceutică din Moldova se confruntă cu dificultăți majore în integrarea pe piața globală, limitată de protecția slabă a proprietății intelectuale și de reglementările stricte care afectează exporturile. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, sectorul moldovenesc, istoric bazat pe producția de medicamente generice destinate piețelor din CSI, și-a văzut activitatea restrânsă în ultimii ani. Principalele provocări includ conformitatea cu standardele internaționale și o scădere a exporturilor către Rusia, o piață crucială pentru Moldova.

În 2022, exporturile farmaceutice ale Moldovei au totalizat sub 50 milioane USD, plasând țara pe locul 101 la nivel global. Sectorul este dominat de câteva companii certificate GMP, orientate spre piețele din CSI și parțial către UE. Totuși, standardele stricte de calitate și lipsa investițiilor fac dificilă atragerea capitalului străin, în special în contextul proximității de conflictul din Ucraina și al riscului economic ridicat.

Protecția proprietății intelectuale slabă în Moldova limitează perspectivele de atragere a producătorilor de medicamente cu valoare adăugată mare, fiind unul dintre principalele obstacole în dezvoltarea unei industrii farmaceutice competitive la nivel global. Aderarea la standardele UE și reformele în domeniul reglementării și conformității ar putea facilita integrarea Moldovei în lanțurile de aprovizionare europene și extinderea pe noi piețe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.