VIDEO Când se schimbă Constituția, după validarea rezultatelor referendumului, și cum ne va influența decizia viitorul

Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au votat „DA”, pentru modificarea Constituției și includerea în Legea Supremă a obiectivului de integrare europeană.

Solicitarea de a organiza scrutinul a fost înaintată de președinta Maia Sandu Parlamentului, în decembrie 2023, după ce Consiliul European a aprobat inițierea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova.

Prin desfășurarea referendumului se confirmă aspirațiile europene ale cetățenilor moldoveni, reconfirmând voința de aderare la Uniunea Europeană până în 2030.

În total, circa 1,4 milioane de alegători și-au exprimat opțiunile la peste 2000 de secții de votare, inclusiv la peste 200 din afara țării.

Potrivit rezultatelor, peste 50% (50,35% – pe grafică) cu mândrie de țară, au ales opțiunea „DA”, sprijinind astfel aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului republican constituțional pe 31 octombrie 2024.

Odată validate de Curtea Constituțională, rezultatele referendumului nu mai au nevoie de alte confirmări, voturile exprimate având putere juridică supremă.

Urmare a referendumului, după ce decizia Curții Constituționale se va publica într-o ediție specială a Monitorului Oficial, preambulul Constituției va fi completat cu două aliniate, care vor conține afirmațiile: „reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova” și „declarând integrarea în Uniunea Europeană obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Legea Supremă va fi completată cu titlul cinci prim – „integrarea în Uniunea Europeană” și articolul 140 prim – „Aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene”.

Articolul 140 prim va conține două aliniate:

Primul – Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabilește de Parlament prin lege organică.

Al doilea – Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Republica Moldova urmează să își adapteze modul de guvernare, infrastructura, legislația și instituțiile la rigorile europene. Asta înseamnă că vom avea drumuri mai bune, școli dotate cu tehnologii moderne, instituții medicale cu echipament performant, justiție independentă, echitate socială, salarii mai apropiate de cele din UE și alte facilități pe care le au și le consolidează constant statele Uniunii.

#constitutie #modificare #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.