Rusia ajunge pe locul doi în lume la rata reală a dobânzii cheie după creșterea acesteia la 21%

Creșterea ratei de politică monetară la 21% a propulsat Rusia pe locul doi în lume în ceea ce privește rata reală a dobânzii, care ia în calcul inflația. Astfel, cu o inflație anuală de 8,6%, rata reală a dobânzii în Rusia se ridică la 11,4%, conform calculelor efectuate prin regula compusă.

Prin majorarea ratei cu două puncte procentuale la sfârșitul lunii octombrie, Banca Centrală a Rusiei a lăsat în urmă băncile centrale din Mozambic, Liberia și Pakistan. În fruntea clasamentului rămâne doar Venezuela, cu o rată reală de 26,6% (rata nominală de 59,3% și inflația de 25,75%), conform datelor de la Trading Economics despre ratele dobânzii și inflație în diferite țări.

În Turcia, rata nominală este de 50%, iar inflația se ridică la 49%. În Argentina și Zimbabwe, rata este de 35% în condițiile unei inflații de 209% și, respectiv, 57,5%. Astfel, în aceste două țări, deși rata nominală este mai mică, ratele reale sunt negative. Aceasta este o practică frecventă: unele țări încearcă să își stimuleze economia, în timp ce altele nu sunt pregătite să ia măsuri dure pentru a stopa creșterea prețurilor. De exemplu, rata Băncii Japoniei este de doar 0,25%, în timp ce inflația este de 2,5%. În Etiopia, rata este de 7% cu o inflație de 17,5%, iar în Mozambic de 13,5% cu o inflație de 2,45%. În Sri Lanka, rata este de 8,25%, iar inflația este negativă (-0,8%), rezultând în rate reale de 10,8% și 9,1%, respectiv.

În Statele Unite și Regatul Unit, cu rate de 5%, inflația este de 2,4% și, respectiv, 1,7%, iar ratele reale sunt de 2,5% și 3,2%. Inflația în ambele țări este deja aproape de țintă, iar se așteaptă o reducere ulterioară a ratelor nominale.

Președintele Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, subliniază că determinarea ratei reale ar trebui să se facă luând în considerare nu doar nivelul curent al inflației, ci și așteptările inflaționiste. Această diferență influențează semnificativ deciziile companiilor și ale consumatorilor privind investițiile, consumul sau economisirea. Nabiullina a declarat după creșterea ratei: „Din cauza creșterii așteptărilor inflaționiste, înăsprirea condițiilor monetare reale a fost mai puțin semnificativă decât este reflectată în ratele nominale”. Diferența este semnificativă: în octombrie, așteptările populației privind inflația au crescut considerabil, ajungând la 13,4% comparativ cu 12,5% în septembrie, în timp ce inflația anuală este de 8,6%.

Investitorul bancar Evgheni Kogan, care a comparat ratele și inflația în diferite țări, este de acord cu acest punct de vedere, dar consideră acceptabil să se folosească datele curente despre creșterea prețurilor în absența unor informații comparabile despre așteptările inflaționiste. Așteptările depind de inflația trecută și actuală: dacă prețurile au crescut semnificativ în trecut, oamenii se așteaptă la o inflație mai mare și în următorul an. Kogan descrie rata reală de 11,4% din Rusia ca fiind „o adevărată provocare”.

În Venezuela, lider absolut la nivelul ratelor reale, măsurile luate au ajutat la ieșirea din hiperinflatie: în februarie 2019, aceasta a atins un vârf de 344.509,5% anual, dar a scăzut la 25,75% în septembrie, comparativ cu 35,5% în august. În Rusia, o rată înaltă doar limitează, fără a stopa creșterea prețurilor.

Banca Centrală încearcă să răcească cererea, care în economia suprasolicitată se traduce în principal prin inflație. Resursele disponibile în țară sunt aproape complet utilizate, iar capacitatea de producție se apropie de maximele istorice, în timp ce șomajul se află la minime record. Totuși, producția militară și cele asociate lucrează la maximum, iar, așa cum afirmă Banca Centrală, aceste sectoare nu sunt „sensibile la rată”. În aceste condiții, o rată înaltă devine din ce în ce mai greu de suportat pentru un număr tot mai mare de întreprinderi, contribuind doar la transferul resurselor din sectoarele civile către cele militare. Rentabilitatea tot mai multor sectoare se apropie sau devine mai mică decât randamentele obligațiunilor de stat, ceea ce face ca investițiile private să nu mai aibă sens, notează experții de la CMACPP.

Kogan observă, de asemenea, asemănări între Rusia și Venezuela: „Dacă nu ar fi fost sancțiile, capitalul internațional ar fi început să intre activ în Rusia pentru randamentele mari fără risc. Acest lucru ar fi dus la întărirea rublei și la scăderea inflației, permițând Băncii Centrale să reducă rata de politică monetară. Dar… ceea ce avem acum este diferit.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nabiulina #dobinda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2025 China va depăşi Occidentul la vânzările de maşini electrice. Toate prognozele indică o creştere fulminantă a vânzărilor de automobile „verzi” în raport cu cele tradiţionale, în timp ce piaţa din Europa şi SUA încetineşte reflectând adoptarea lentă de către industria auto tradiţională a noii tehnologii, incertitudinea privind subvenţiile din partea statului şi creşterea protecţionismului împotriva importurilor din China, scrie FT.

Potrivit prognozelor, în 2025 numărul automobilelor electrice din China s-ar dubla – de la 5,9 milioane în 2022 la 12 milioane – iar vânzările de autovehicule tradiţionale vor scădea cu peste 10% anul viitor, ajungând la mai puţin de 11 milioane, reflectând o scădere de aproape 30% faţă de 14,8 milioane în 2022.

Robert Liew, director de cercetare în domeniul energiei regenerabile pentru Asia-Pacific la Wood Mackenzie, a declarat că succesul chinezesc în domeniul automobilelor electrice este o doavadă a dezvoltării puternice a tehnologiei în interiorul ţării şi a faptului că au reuşit cu succes să îşi securizeze lanţurile de aprovizionare globală pentru resursele necesare automobilelor electrice.

„Vor să electrifice totul. Nicio ţară nu se apropie de nivelul Chinei” a spus Robert Liew.

Deşi ritmul de creştere a vânzărilor de vehicule electrice în China a încetinit din frenezia post-Covid, previziunile sugerează că obiectivul oficial al Beijingului, stabilit în 2020, ca vehiculele electrice să reprezinte 50 % din vânzările de automobile până în 2035, va fi atins cu 10 ani mai devreme decât era prevăzut.

Previziunile marilor bănci internaţionale privind China subliniază faptul că, în următorul deceniu, fabricile create în China pentru a produce zeci de milioane de autovehicule cu motoare tradiţionale nu vor mai avea aproape nicio piaţă internă de deservit.

Totodată ele atrag atenţia că ascensiunea rapidă a industriei chineze de vehicule electrice ameninţă acum campionii naţionali ai producţiei auto din Germania, Japonia şi SUA.