Rusia ajunge pe locul doi în lume la rata reală a dobânzii cheie după creșterea acesteia la 21%

Creșterea ratei de politică monetară la 21% a propulsat Rusia pe locul doi în lume în ceea ce privește rata reală a dobânzii, care ia în calcul inflația. Astfel, cu o inflație anuală de 8,6%, rata reală a dobânzii în Rusia se ridică la 11,4%, conform calculelor efectuate prin regula compusă.

Prin majorarea ratei cu două puncte procentuale la sfârșitul lunii octombrie, Banca Centrală a Rusiei a lăsat în urmă băncile centrale din Mozambic, Liberia și Pakistan. În fruntea clasamentului rămâne doar Venezuela, cu o rată reală de 26,6% (rata nominală de 59,3% și inflația de 25,75%), conform datelor de la Trading Economics despre ratele dobânzii și inflație în diferite țări.

În Turcia, rata nominală este de 50%, iar inflația se ridică la 49%. În Argentina și Zimbabwe, rata este de 35% în condițiile unei inflații de 209% și, respectiv, 57,5%. Astfel, în aceste două țări, deși rata nominală este mai mică, ratele reale sunt negative. Aceasta este o practică frecventă: unele țări încearcă să își stimuleze economia, în timp ce altele nu sunt pregătite să ia măsuri dure pentru a stopa creșterea prețurilor. De exemplu, rata Băncii Japoniei este de doar 0,25%, în timp ce inflația este de 2,5%. În Etiopia, rata este de 7% cu o inflație de 17,5%, iar în Mozambic de 13,5% cu o inflație de 2,45%. În Sri Lanka, rata este de 8,25%, iar inflația este negativă (-0,8%), rezultând în rate reale de 10,8% și 9,1%, respectiv.

În Statele Unite și Regatul Unit, cu rate de 5%, inflația este de 2,4% și, respectiv, 1,7%, iar ratele reale sunt de 2,5% și 3,2%. Inflația în ambele țări este deja aproape de țintă, iar se așteaptă o reducere ulterioară a ratelor nominale.

Președintele Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, subliniază că determinarea ratei reale ar trebui să se facă luând în considerare nu doar nivelul curent al inflației, ci și așteptările inflaționiste. Această diferență influențează semnificativ deciziile companiilor și ale consumatorilor privind investițiile, consumul sau economisirea. Nabiullina a declarat după creșterea ratei: „Din cauza creșterii așteptărilor inflaționiste, înăsprirea condițiilor monetare reale a fost mai puțin semnificativă decât este reflectată în ratele nominale”. Diferența este semnificativă: în octombrie, așteptările populației privind inflația au crescut considerabil, ajungând la 13,4% comparativ cu 12,5% în septembrie, în timp ce inflația anuală este de 8,6%.

Investitorul bancar Evgheni Kogan, care a comparat ratele și inflația în diferite țări, este de acord cu acest punct de vedere, dar consideră acceptabil să se folosească datele curente despre creșterea prețurilor în absența unor informații comparabile despre așteptările inflaționiste. Așteptările depind de inflația trecută și actuală: dacă prețurile au crescut semnificativ în trecut, oamenii se așteaptă la o inflație mai mare și în următorul an. Kogan descrie rata reală de 11,4% din Rusia ca fiind „o adevărată provocare”.

În Venezuela, lider absolut la nivelul ratelor reale, măsurile luate au ajutat la ieșirea din hiperinflatie: în februarie 2019, aceasta a atins un vârf de 344.509,5% anual, dar a scăzut la 25,75% în septembrie, comparativ cu 35,5% în august. În Rusia, o rată înaltă doar limitează, fără a stopa creșterea prețurilor.

Banca Centrală încearcă să răcească cererea, care în economia suprasolicitată se traduce în principal prin inflație. Resursele disponibile în țară sunt aproape complet utilizate, iar capacitatea de producție se apropie de maximele istorice, în timp ce șomajul se află la minime record. Totuși, producția militară și cele asociate lucrează la maximum, iar, așa cum afirmă Banca Centrală, aceste sectoare nu sunt „sensibile la rată”. În aceste condiții, o rată înaltă devine din ce în ce mai greu de suportat pentru un număr tot mai mare de întreprinderi, contribuind doar la transferul resurselor din sectoarele civile către cele militare. Rentabilitatea tot mai multor sectoare se apropie sau devine mai mică decât randamentele obligațiunilor de stat, ceea ce face ca investițiile private să nu mai aibă sens, notează experții de la CMACPP.

Kogan observă, de asemenea, asemănări între Rusia și Venezuela: „Dacă nu ar fi fost sancțiile, capitalul internațional ar fi început să intre activ în Rusia pentru randamentele mari fără risc. Acest lucru ar fi dus la întărirea rublei și la scăderea inflației, permițând Băncii Centrale să reducă rata de politică monetară. Dar… ceea ce avem acum este diferit.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nabiulina #dobinda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.