Prezență ridicată la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale: Peste 10% până la ora 10:00

03 Nov. 2024, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2024, 10:24 // Actual //  Ursu Victor

Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a depășit pragul de 10% până la ora 10:00, cu aproape 289.000 de cetățeni prezenți la urne, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC). Comparativ cu primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, cetățenii se arată mai activi; atunci, rata de participare de 10% a fost atinsă aproape de ora 11:00.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat în cadrul unui briefing că circumscripția electorală Rezina înregistrează cea mai activă participare, cu o rată de peste 12%. În municipiul Chișinău, aproximativ 10% dintre alegători și-au exercitat dreptul de vot până la această oră.

În cele 30 de secții destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, s-au prezentat peste 5.000 de votanți. Totodată, în străinătate, peste 30.000 de cetățeni moldoveni au votat până la ora 10:00, semnificativ mai mulți decât cei 18.000 care au participat la primul tur în același interval.

„Votul din străinătate se desfășoară în condiții normale, iar la ora 09:00, ora Moldovei, și-au început activitatea 32 de secții din Irlanda, Marea Britanie și Portugalia. Urmează să se deschidă și cele 21 de secții de votare din SUA și Canada”, a precizat Caraman.

De asemenea, CEC a raportat că nu au existat incidente majore, însă s-au înregistrat câteva cazuri de transportare organizată a alegătorilor, documentate de autorități. Inspectoratul General al Poliției a raportat, de asemenea, unele încălcări ale procesului electoral, precum fotografierea buletinului de vot, agitație electorală, afișaj electoral neautorizat și alte nereguli legate de dreptul la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.