Prezență ridicată la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale: Peste 10% până la ora 10:00

03 Nov. 2024, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2024, 10:24 // Actual //  Ursu Victor

Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a depășit pragul de 10% până la ora 10:00, cu aproape 289.000 de cetățeni prezenți la urne, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC). Comparativ cu primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, cetățenii se arată mai activi; atunci, rata de participare de 10% a fost atinsă aproape de ora 11:00.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat în cadrul unui briefing că circumscripția electorală Rezina înregistrează cea mai activă participare, cu o rată de peste 12%. În municipiul Chișinău, aproximativ 10% dintre alegători și-au exercitat dreptul de vot până la această oră.

În cele 30 de secții destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, s-au prezentat peste 5.000 de votanți. Totodată, în străinătate, peste 30.000 de cetățeni moldoveni au votat până la ora 10:00, semnificativ mai mulți decât cei 18.000 care au participat la primul tur în același interval.

„Votul din străinătate se desfășoară în condiții normale, iar la ora 09:00, ora Moldovei, și-au început activitatea 32 de secții din Irlanda, Marea Britanie și Portugalia. Urmează să se deschidă și cele 21 de secții de votare din SUA și Canada”, a precizat Caraman.

De asemenea, CEC a raportat că nu au existat incidente majore, însă s-au înregistrat câteva cazuri de transportare organizată a alegătorilor, documentate de autorități. Inspectoratul General al Poliției a raportat, de asemenea, unele încălcări ale procesului electoral, precum fotografierea buletinului de vot, agitație electorală, afișaj electoral neautorizat și alte nereguli legate de dreptul la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.