Prezență ridicată la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale: Peste 10% până la ora 10:00

03 Nov. 2024, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2024, 10:24 // Actual //  Ursu Victor

Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a depășit pragul de 10% până la ora 10:00, cu aproape 289.000 de cetățeni prezenți la urne, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC). Comparativ cu primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, cetățenii se arată mai activi; atunci, rata de participare de 10% a fost atinsă aproape de ora 11:00.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat în cadrul unui briefing că circumscripția electorală Rezina înregistrează cea mai activă participare, cu o rată de peste 12%. În municipiul Chișinău, aproximativ 10% dintre alegători și-au exercitat dreptul de vot până la această oră.

În cele 30 de secții destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, s-au prezentat peste 5.000 de votanți. Totodată, în străinătate, peste 30.000 de cetățeni moldoveni au votat până la ora 10:00, semnificativ mai mulți decât cei 18.000 care au participat la primul tur în același interval.

„Votul din străinătate se desfășoară în condiții normale, iar la ora 09:00, ora Moldovei, și-au început activitatea 32 de secții din Irlanda, Marea Britanie și Portugalia. Urmează să se deschidă și cele 21 de secții de votare din SUA și Canada”, a precizat Caraman.

De asemenea, CEC a raportat că nu au existat incidente majore, însă s-au înregistrat câteva cazuri de transportare organizată a alegătorilor, documentate de autorități. Inspectoratul General al Poliției a raportat, de asemenea, unele încălcări ale procesului electoral, precum fotografierea buletinului de vot, agitație electorală, afișaj electoral neautorizat și alte nereguli legate de dreptul la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Dec. 2024, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Dec. 2024, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală