A fost aprobată Strategia națională de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului pentru 2020-2025

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea strategiei a fost aprobat astăzi, 26 mai de către Legislativ, în cadrul ședinței plenare, scrie Realitatea.md.

Conform documentului, se modifică termenii de executare a unor prevederi ale strategiei, ca urmare a extinderii perioadei de implementare. De asemenea, a fost redactat planul de acțiuni al strategiei în vederea indicării exprese a autorităților responsabile de realizarea acțiunilor.

Urmare a aprobării Raportului de evaluare națională a riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, planul de acțiunii pentru implementarea strategiei a fost completat cu unele măsuri în scopul minimizării riscurilor identificate.

O altă prevedere se referă la completarea strategiei cu recomandările formulate de experți în procesul de evaluare a Republicii Moldova de către Forumul Global al Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală (OECD).

Totodată, hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 a fost completată cu o nouă anexă. Aceasta include lista indicatorilor care vor fi utilizați la stabilirea eficienței sistemului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

#finantarea terorismului #spalare de bani #strategie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.