A fost depășit pragul de 5 miliarde de utilizatori ai rețelelor sociale. Care este cea mai accesată la nivel mondial

Numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a depăşit în 2023 pragul de cinci miliarde de persoane, adică 62,3% din populaţia mondială, potrivit unui raport anual publicat miercuri, transmite AFP.

În 2023, numărul de utilizatori activi de pe reţelele sociale a crescut cu 5,6% comparativ cu 2022, în timp ce populaţia mondială a înregistrat o creştere de 0,9%, precizează acest raport elaborat de agenţia We are social şi compania Meltwater, pe baza estimărilor realizate de Kepios, o firmă specializată în analiza sectorului digital.

Comparativ, la nivel mondial există 5,35 miliarde de persoane care dispun de o conexiune la Internet.

Cea mai importantă reţea socială, în funcţie de numărul de utilizatori, este Instagram (parte din grupul Meta) cu un total de 1,65 miliarde de utilizatori, urmată îndeaproape de TikTok (1,56 miliarde de utilizatori). Autorii raportului recunoscut totuşi că există o anumită lipsă de precizie cu privire la conturile automatizate sau cu privire la persoanele care au deschis conturi sub diferite identităţi.

Ca o dovadă a curiozităţii generată de inteligenţa artificială, pagina Wikipedia cea mai consultată în 2023, în toate limbile cumulate, este cea a ChatGPT, cea mai cunoscută inteligenţă artificială generativă dezvoltată de firma OpenAI.

We are social este o agenţie internaţională cu 1.100 de angajaţi repartizaţi în 19 birouri din întreaga lume. Înfiinţată la Oslo în 2001, Meltwater are 50 de birouri repartizate pe şase continente, iar sediul său social este la San Francisco, California.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retele sociale #prag #utilizatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%