A fost deschis primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al CNIDE „Clasa Viitorului”. Ocupă un etaj întreg

De Ziua Mondială a Educației și de Ziua Internațională a Profesorului a fost inaugurat primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al Centrului Național de Inovații Digitale in Educație „Clasa Viitorului”. Situat în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, pe un întreg etaj, centrul de inovații vine să susțină un ecosistem inclusiv de educație digitală, tehnologie și conectivitatea în școli.

Dezvoltat după modelul Future Classroom Lab al European Schoolnet din Bruxelles (organizație susținută de 33 Ministere ale Educației din Uniunea Europeană), Centrul Național „Clasa Viitorului” are ca scop consolidarea abilităților digitale ale cadrelor didactice și studenților, în condițiile migrării în spațiul digital al proceselor de educație.

Centrul Național „Clasa Viitorului” este un parteneriat strategic de peste 1,8 milioane USD realizat prin coalizarea eforturilor Guvernului (Ministerul Educației și Cercetării si Universitate Pedagogică de stat „Ion Creangă”), partenerilor de dezvoltare USAID, Suedia, Marea Britanie, Fundația Orange și LED.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Ce am văzut în „Clasa Viitorului” este de-a dreptul uluitor, este un simbol al faptului că trebuie să inovăm sectoare precum al educației, de rând cu celelalte sectoare inginerești, putem să apropiem tehnologiile de oameni, astfel punându-le în slujba noastră. În această perioadă de reinventare, profesorii s-au redescoperit prin tehnologie și prin aplicarea acestor instrumente inovative în procesul educațional. În prezent, universitățile și școlile pot să aibă studiouri media, laboratoare de inovații proprii, prin care să atragă copiii, să-i susțină și să genereze noi idei. Ca stat, avem nevoie de inovație și experiențe unicale, pentru că ambiția noastră este să fim cât mai competitivi și să accelerăm utilizarea tehnologiilor și să creăm locuri de muncă de profil IT la noi acasă.”

Centrul inovațional „Clasa Viitorului” se întinde pe o suprafață de 1000 de metri pătrați și este amenajat în 6 zone (inovăm, dezvoltăm, creăm, prezentăm, explorăm și comunicăm) în care cadrele didactice, studenții și toți cei interesați de tehnologii pot să studieze, să cerceteze și să-și dezvolte abilitățile utilizând tehnologiile informaționale.

Scott Hocklander, directorul Misiunii USAID în Moldova: „USAID susține „Clasa Viitorului” în această transformare sistemică a sectorului digital al RM și al economiei țării, iar acest eveniment demonstrează angajamentul USAID în sprijinirea digitalizării industriei. Din partea USAID, felicităm Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” pentru liderism, iar „Clasa Viitorului” pentru abordarea vizionară dar și pentru angajamentul de a promova în continuare educația digitală. Este uimitor faptul că tinerii care trec prin acest proces educațional se simt foarte confortabil cu această tehnologie, se inspiră din această tehnologie, ei văd viitorul prin tehnologie. La fel, este fascinant că le putem oferi profesorilor acele instrumente de care au nevoie pentru a se dezvolta. În această perioadă scurtă de timp, am realizat lucruri extraordinare, iar acest lucru a fost posibil inclusiv datorită parteneriatelor USAID cu Guvernul, Suedia, dar și partenerii privați.”

Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova: „Acest proiect demonstrează că viitorul face parte din sistemul educațional din Republica Moldova. Sunt impresionată de acest spațiu, care reprezintă un mediu cu adevărat interesant conceput pentru a stimula educația, prin utilizarea metodelor moderne, dar și a tehnologii. Suedia, alături de USAID și Marea Britanie va continua să susțină educația STEM în Republica Moldova, iar această extindere ambițioasă a „Clasei Viitorului” este o demonstrație în plus că dezvoltarea abilităților digitale rămâne una dintre prioritățilenoastre pentru a contribui la educarea unei generații de viitori profesioniști pentru piața muncii.”

Pentru dotarea spațiului cu mobilier flexibil, echipamente, decor și tehnica necesară, dar și costurile de renovare au fost cheltuiți 450.000 de dolari, dintre care trei milioane de lei moldovenești au fost oferiți de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Extinderea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” include:

Un spațiu educațional de ultimă generație unde profesorii și studenții pot utiliza tehnologii digitale în procesul de predare-învățare-evaluare, împărțit în 6 zone:
- Zona Prezentăm este un spațiu dedicat prezentărilor interactive. Designul și amenajarea sălii favorizează interacțiunea și feedback-ul.
- Zona Dezvoltăm este reprezentată de un spațiu alocat pentru învățarea informală și auto-reflecție, în care studenții pot lucra independent, în ritmul propriu, utilizând dispozitivelor personale de învățare, jurnale de învățare și portfolii.
- Zona Explorăm promovează învățarea bazată pe cercetare și proiect pentru a consolida formarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor în rândul studenților. Mobilierul flexibil și echipamentele tehnologice disponibile stimulează învățarea prin acțiune. Tehnologia prezentată aici include o zonă de imprimare 3D, FabLab, robotică, senzori și microscoape, precum și Ozoboți.
- Potențialul oferit de sala de clasă Inovăm poate fi amplificat prin utilizarea tehnologiei, care, la rândul său, poate impulsiona instruirea diferențiată și adaptarea procesului de învățare la fiecare elev.
- În zona Comunicăm, procesul de învățare al studenților este consolidat prin activitatea în echipă, învățare prin joc, brainstorming și colaborare între colegi. Este încurajat schimbul de idei, iar colaborarea este facilitată prin intermediul unui ecran interactiv și al stațiilor de încărcare mobile pentru Chromebook-uri.
- Zona Creăm încurajează creativitatea. Studenții se pot implica în activități realiste de consolidare a cunoștințelor.

Tehnologii digitale pentru educație recomandate de partenerii europeni, care includ seturi de robotică, ecrane interactive SMART, laboratoare digitale, sisteme Internetul Obiectelor (Internet of Things), senzori, microcircuite, drone, imprimante 3D, ochelari AR/VR, dispozitive și sisteme pentru casa inteligentă, camere panoramice, studio de creație media a conținuturilor digitale educaționale, kituri de inventică, de la parteneri tehnologici recunoscuți cum ar fi LEGO Education, SMART Technologies, Arduino, Adafruit, Rasberry Pi, PocketLab, Elenco Electronics, Ozobot, Makey Makey, ș.a.;
Laborator demonstrativ Google for Education, dotat cu Google Chromebooks (laptopuri destinate exclusiv procesului educațional K12), stație de încărcare mobilă, ecran digital interactiv mobil, precum și acces gratuit pentru școlile din Moldova la 39 de instrumente digitale Google Workspace for Education, inclusiv Gmail, Classroom, Meet, Drive, Docs, Slides, Forms, Jamboard, etc.
Studio de înregistrare a sunetului, ce va permite didactice din școli să înregistreze produse multimedia (podcasturi, interviuri, webinare) pentru a crea o bibliotecă accesibilă de resurse educaționale.

În prezent, inițiativa „Clasa Viitorului” este replicată în 42 de școli din 22 de localități din întreaga țară, iar peste 1.300 de profesori și 9.000 de elevi sunt deja beneficiarii acestui proiect.

#instruirea profesorilor #ziua internationala a profesorului #clasa viitorului #hub tehnologic #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”