A fost deschis primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al CNIDE „Clasa Viitorului”. Ocupă un etaj întreg

De Ziua Mondială a Educației și de Ziua Internațională a Profesorului a fost inaugurat primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al Centrului Național de Inovații Digitale in Educație „Clasa Viitorului”. Situat în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, pe un întreg etaj, centrul de inovații vine să susțină un ecosistem inclusiv de educație digitală, tehnologie și conectivitatea în școli.

Dezvoltat după modelul Future Classroom Lab al European Schoolnet din Bruxelles (organizație susținută de 33 Ministere ale Educației din Uniunea Europeană), Centrul Național „Clasa Viitorului” are ca scop consolidarea abilităților digitale ale cadrelor didactice și studenților, în condițiile migrării în spațiul digital al proceselor de educație.

Centrul Național „Clasa Viitorului” este un parteneriat strategic de peste 1,8 milioane USD realizat prin coalizarea eforturilor Guvernului (Ministerul Educației și Cercetării si Universitate Pedagogică de stat „Ion Creangă”), partenerilor de dezvoltare USAID, Suedia, Marea Britanie, Fundația Orange și LED.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Ce am văzut în „Clasa Viitorului” este de-a dreptul uluitor, este un simbol al faptului că trebuie să inovăm sectoare precum al educației, de rând cu celelalte sectoare inginerești, putem să apropiem tehnologiile de oameni, astfel punându-le în slujba noastră. În această perioadă de reinventare, profesorii s-au redescoperit prin tehnologie și prin aplicarea acestor instrumente inovative în procesul educațional. În prezent, universitățile și școlile pot să aibă studiouri media, laboratoare de inovații proprii, prin care să atragă copiii, să-i susțină și să genereze noi idei. Ca stat, avem nevoie de inovație și experiențe unicale, pentru că ambiția noastră este să fim cât mai competitivi și să accelerăm utilizarea tehnologiilor și să creăm locuri de muncă de profil IT la noi acasă.”

Centrul inovațional „Clasa Viitorului” se întinde pe o suprafață de 1000 de metri pătrați și este amenajat în 6 zone (inovăm, dezvoltăm, creăm, prezentăm, explorăm și comunicăm) în care cadrele didactice, studenții și toți cei interesați de tehnologii pot să studieze, să cerceteze și să-și dezvolte abilitățile utilizând tehnologiile informaționale.

Scott Hocklander, directorul Misiunii USAID în Moldova: „USAID susține „Clasa Viitorului” în această transformare sistemică a sectorului digital al RM și al economiei țării, iar acest eveniment demonstrează angajamentul USAID în sprijinirea digitalizării industriei. Din partea USAID, felicităm Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” pentru liderism, iar „Clasa Viitorului” pentru abordarea vizionară dar și pentru angajamentul de a promova în continuare educația digitală. Este uimitor faptul că tinerii care trec prin acest proces educațional se simt foarte confortabil cu această tehnologie, se inspiră din această tehnologie, ei văd viitorul prin tehnologie. La fel, este fascinant că le putem oferi profesorilor acele instrumente de care au nevoie pentru a se dezvolta. În această perioadă scurtă de timp, am realizat lucruri extraordinare, iar acest lucru a fost posibil inclusiv datorită parteneriatelor USAID cu Guvernul, Suedia, dar și partenerii privați.”

Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova: „Acest proiect demonstrează că viitorul face parte din sistemul educațional din Republica Moldova. Sunt impresionată de acest spațiu, care reprezintă un mediu cu adevărat interesant conceput pentru a stimula educația, prin utilizarea metodelor moderne, dar și a tehnologii. Suedia, alături de USAID și Marea Britanie va continua să susțină educația STEM în Republica Moldova, iar această extindere ambițioasă a „Clasei Viitorului” este o demonstrație în plus că dezvoltarea abilităților digitale rămâne una dintre prioritățilenoastre pentru a contribui la educarea unei generații de viitori profesioniști pentru piața muncii.”

Pentru dotarea spațiului cu mobilier flexibil, echipamente, decor și tehnica necesară, dar și costurile de renovare au fost cheltuiți 450.000 de dolari, dintre care trei milioane de lei moldovenești au fost oferiți de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Extinderea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” include:

Un spațiu educațional de ultimă generație unde profesorii și studenții pot utiliza tehnologii digitale în procesul de predare-învățare-evaluare, împărțit în 6 zone:
- Zona Prezentăm este un spațiu dedicat prezentărilor interactive. Designul și amenajarea sălii favorizează interacțiunea și feedback-ul.
- Zona Dezvoltăm este reprezentată de un spațiu alocat pentru învățarea informală și auto-reflecție, în care studenții pot lucra independent, în ritmul propriu, utilizând dispozitivelor personale de învățare, jurnale de învățare și portfolii.
- Zona Explorăm promovează învățarea bazată pe cercetare și proiect pentru a consolida formarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor în rândul studenților. Mobilierul flexibil și echipamentele tehnologice disponibile stimulează învățarea prin acțiune. Tehnologia prezentată aici include o zonă de imprimare 3D, FabLab, robotică, senzori și microscoape, precum și Ozoboți.
- Potențialul oferit de sala de clasă Inovăm poate fi amplificat prin utilizarea tehnologiei, care, la rândul său, poate impulsiona instruirea diferențiată și adaptarea procesului de învățare la fiecare elev.
- În zona Comunicăm, procesul de învățare al studenților este consolidat prin activitatea în echipă, învățare prin joc, brainstorming și colaborare între colegi. Este încurajat schimbul de idei, iar colaborarea este facilitată prin intermediul unui ecran interactiv și al stațiilor de încărcare mobile pentru Chromebook-uri.
- Zona Creăm încurajează creativitatea. Studenții se pot implica în activități realiste de consolidare a cunoștințelor.

Tehnologii digitale pentru educație recomandate de partenerii europeni, care includ seturi de robotică, ecrane interactive SMART, laboratoare digitale, sisteme Internetul Obiectelor (Internet of Things), senzori, microcircuite, drone, imprimante 3D, ochelari AR/VR, dispozitive și sisteme pentru casa inteligentă, camere panoramice, studio de creație media a conținuturilor digitale educaționale, kituri de inventică, de la parteneri tehnologici recunoscuți cum ar fi LEGO Education, SMART Technologies, Arduino, Adafruit, Rasberry Pi, PocketLab, Elenco Electronics, Ozobot, Makey Makey, ș.a.;
Laborator demonstrativ Google for Education, dotat cu Google Chromebooks (laptopuri destinate exclusiv procesului educațional K12), stație de încărcare mobilă, ecran digital interactiv mobil, precum și acces gratuit pentru școlile din Moldova la 39 de instrumente digitale Google Workspace for Education, inclusiv Gmail, Classroom, Meet, Drive, Docs, Slides, Forms, Jamboard, etc.
Studio de înregistrare a sunetului, ce va permite didactice din școli să înregistreze produse multimedia (podcasturi, interviuri, webinare) pentru a crea o bibliotecă accesibilă de resurse educaționale.

În prezent, inițiativa „Clasa Viitorului” este replicată în 42 de școli din 22 de localități din întreaga țară, iar peste 1.300 de profesori și 9.000 de elevi sunt deja beneficiarii acestui proiect.

#instruirea profesorilor #ziua internationala a profesorului #clasa viitorului #hub tehnologic #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.