A fost deschis primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al CNIDE „Clasa Viitorului”. Ocupă un etaj întreg

De Ziua Mondială a Educației și de Ziua Internațională a Profesorului a fost inaugurat primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al Centrului Național de Inovații Digitale in Educație „Clasa Viitorului”. Situat în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, pe un întreg etaj, centrul de inovații vine să susțină un ecosistem inclusiv de educație digitală, tehnologie și conectivitatea în școli.

Dezvoltat după modelul Future Classroom Lab al European Schoolnet din Bruxelles (organizație susținută de 33 Ministere ale Educației din Uniunea Europeană), Centrul Național „Clasa Viitorului” are ca scop consolidarea abilităților digitale ale cadrelor didactice și studenților, în condițiile migrării în spațiul digital al proceselor de educație.

Centrul Național „Clasa Viitorului” este un parteneriat strategic de peste 1,8 milioane USD realizat prin coalizarea eforturilor Guvernului (Ministerul Educației și Cercetării si Universitate Pedagogică de stat „Ion Creangă”), partenerilor de dezvoltare USAID, Suedia, Marea Britanie, Fundația Orange și LED.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Ce am văzut în „Clasa Viitorului” este de-a dreptul uluitor, este un simbol al faptului că trebuie să inovăm sectoare precum al educației, de rând cu celelalte sectoare inginerești, putem să apropiem tehnologiile de oameni, astfel punându-le în slujba noastră. În această perioadă de reinventare, profesorii s-au redescoperit prin tehnologie și prin aplicarea acestor instrumente inovative în procesul educațional. În prezent, universitățile și școlile pot să aibă studiouri media, laboratoare de inovații proprii, prin care să atragă copiii, să-i susțină și să genereze noi idei. Ca stat, avem nevoie de inovație și experiențe unicale, pentru că ambiția noastră este să fim cât mai competitivi și să accelerăm utilizarea tehnologiilor și să creăm locuri de muncă de profil IT la noi acasă.”

Centrul inovațional „Clasa Viitorului” se întinde pe o suprafață de 1000 de metri pătrați și este amenajat în 6 zone (inovăm, dezvoltăm, creăm, prezentăm, explorăm și comunicăm) în care cadrele didactice, studenții și toți cei interesați de tehnologii pot să studieze, să cerceteze și să-și dezvolte abilitățile utilizând tehnologiile informaționale.

Scott Hocklander, directorul Misiunii USAID în Moldova: „USAID susține „Clasa Viitorului” în această transformare sistemică a sectorului digital al RM și al economiei țării, iar acest eveniment demonstrează angajamentul USAID în sprijinirea digitalizării industriei. Din partea USAID, felicităm Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” pentru liderism, iar „Clasa Viitorului” pentru abordarea vizionară dar și pentru angajamentul de a promova în continuare educația digitală. Este uimitor faptul că tinerii care trec prin acest proces educațional se simt foarte confortabil cu această tehnologie, se inspiră din această tehnologie, ei văd viitorul prin tehnologie. La fel, este fascinant că le putem oferi profesorilor acele instrumente de care au nevoie pentru a se dezvolta. În această perioadă scurtă de timp, am realizat lucruri extraordinare, iar acest lucru a fost posibil inclusiv datorită parteneriatelor USAID cu Guvernul, Suedia, dar și partenerii privați.”

Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova: „Acest proiect demonstrează că viitorul face parte din sistemul educațional din Republica Moldova. Sunt impresionată de acest spațiu, care reprezintă un mediu cu adevărat interesant conceput pentru a stimula educația, prin utilizarea metodelor moderne, dar și a tehnologii. Suedia, alături de USAID și Marea Britanie va continua să susțină educația STEM în Republica Moldova, iar această extindere ambițioasă a „Clasei Viitorului” este o demonstrație în plus că dezvoltarea abilităților digitale rămâne una dintre prioritățilenoastre pentru a contribui la educarea unei generații de viitori profesioniști pentru piața muncii.”

Pentru dotarea spațiului cu mobilier flexibil, echipamente, decor și tehnica necesară, dar și costurile de renovare au fost cheltuiți 450.000 de dolari, dintre care trei milioane de lei moldovenești au fost oferiți de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Extinderea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” include:

Un spațiu educațional de ultimă generație unde profesorii și studenții pot utiliza tehnologii digitale în procesul de predare-învățare-evaluare, împărțit în 6 zone:
- Zona Prezentăm este un spațiu dedicat prezentărilor interactive. Designul și amenajarea sălii favorizează interacțiunea și feedback-ul.
- Zona Dezvoltăm este reprezentată de un spațiu alocat pentru învățarea informală și auto-reflecție, în care studenții pot lucra independent, în ritmul propriu, utilizând dispozitivelor personale de învățare, jurnale de învățare și portfolii.
- Zona Explorăm promovează învățarea bazată pe cercetare și proiect pentru a consolida formarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor în rândul studenților. Mobilierul flexibil și echipamentele tehnologice disponibile stimulează învățarea prin acțiune. Tehnologia prezentată aici include o zonă de imprimare 3D, FabLab, robotică, senzori și microscoape, precum și Ozoboți.
- Potențialul oferit de sala de clasă Inovăm poate fi amplificat prin utilizarea tehnologiei, care, la rândul său, poate impulsiona instruirea diferențiată și adaptarea procesului de învățare la fiecare elev.
- În zona Comunicăm, procesul de învățare al studenților este consolidat prin activitatea în echipă, învățare prin joc, brainstorming și colaborare între colegi. Este încurajat schimbul de idei, iar colaborarea este facilitată prin intermediul unui ecran interactiv și al stațiilor de încărcare mobile pentru Chromebook-uri.
- Zona Creăm încurajează creativitatea. Studenții se pot implica în activități realiste de consolidare a cunoștințelor.

Tehnologii digitale pentru educație recomandate de partenerii europeni, care includ seturi de robotică, ecrane interactive SMART, laboratoare digitale, sisteme Internetul Obiectelor (Internet of Things), senzori, microcircuite, drone, imprimante 3D, ochelari AR/VR, dispozitive și sisteme pentru casa inteligentă, camere panoramice, studio de creație media a conținuturilor digitale educaționale, kituri de inventică, de la parteneri tehnologici recunoscuți cum ar fi LEGO Education, SMART Technologies, Arduino, Adafruit, Rasberry Pi, PocketLab, Elenco Electronics, Ozobot, Makey Makey, ș.a.;
Laborator demonstrativ Google for Education, dotat cu Google Chromebooks (laptopuri destinate exclusiv procesului educațional K12), stație de încărcare mobilă, ecran digital interactiv mobil, precum și acces gratuit pentru școlile din Moldova la 39 de instrumente digitale Google Workspace for Education, inclusiv Gmail, Classroom, Meet, Drive, Docs, Slides, Forms, Jamboard, etc.
Studio de înregistrare a sunetului, ce va permite didactice din școli să înregistreze produse multimedia (podcasturi, interviuri, webinare) pentru a crea o bibliotecă accesibilă de resurse educaționale.

În prezent, inițiativa „Clasa Viitorului” este replicată în 42 de școli din 22 de localități din întreaga țară, iar peste 1.300 de profesori și 9.000 de elevi sunt deja beneficiarii acestui proiect.

#instruirea profesorilor #ziua internationala a profesorului #clasa viitorului #hub tehnologic #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.