A fost deschis primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al CNIDE „Clasa Viitorului”. Ocupă un etaj întreg

De Ziua Mondială a Educației și de Ziua Internațională a Profesorului a fost inaugurat primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al Centrului Național de Inovații Digitale in Educație „Clasa Viitorului”. Situat în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, pe un întreg etaj, centrul de inovații vine să susțină un ecosistem inclusiv de educație digitală, tehnologie și conectivitatea în școli.

Dezvoltat după modelul Future Classroom Lab al European Schoolnet din Bruxelles (organizație susținută de 33 Ministere ale Educației din Uniunea Europeană), Centrul Național „Clasa Viitorului” are ca scop consolidarea abilităților digitale ale cadrelor didactice și studenților, în condițiile migrării în spațiul digital al proceselor de educație.

Centrul Național „Clasa Viitorului” este un parteneriat strategic de peste 1,8 milioane USD realizat prin coalizarea eforturilor Guvernului (Ministerul Educației și Cercetării si Universitate Pedagogică de stat „Ion Creangă”), partenerilor de dezvoltare USAID, Suedia, Marea Britanie, Fundația Orange și LED.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Ce am văzut în „Clasa Viitorului” este de-a dreptul uluitor, este un simbol al faptului că trebuie să inovăm sectoare precum al educației, de rând cu celelalte sectoare inginerești, putem să apropiem tehnologiile de oameni, astfel punându-le în slujba noastră. În această perioadă de reinventare, profesorii s-au redescoperit prin tehnologie și prin aplicarea acestor instrumente inovative în procesul educațional. În prezent, universitățile și școlile pot să aibă studiouri media, laboratoare de inovații proprii, prin care să atragă copiii, să-i susțină și să genereze noi idei. Ca stat, avem nevoie de inovație și experiențe unicale, pentru că ambiția noastră este să fim cât mai competitivi și să accelerăm utilizarea tehnologiilor și să creăm locuri de muncă de profil IT la noi acasă.”

Centrul inovațional „Clasa Viitorului” se întinde pe o suprafață de 1000 de metri pătrați și este amenajat în 6 zone (inovăm, dezvoltăm, creăm, prezentăm, explorăm și comunicăm) în care cadrele didactice, studenții și toți cei interesați de tehnologii pot să studieze, să cerceteze și să-și dezvolte abilitățile utilizând tehnologiile informaționale.

Scott Hocklander, directorul Misiunii USAID în Moldova: „USAID susține „Clasa Viitorului” în această transformare sistemică a sectorului digital al RM și al economiei țării, iar acest eveniment demonstrează angajamentul USAID în sprijinirea digitalizării industriei. Din partea USAID, felicităm Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” pentru liderism, iar „Clasa Viitorului” pentru abordarea vizionară dar și pentru angajamentul de a promova în continuare educația digitală. Este uimitor faptul că tinerii care trec prin acest proces educațional se simt foarte confortabil cu această tehnologie, se inspiră din această tehnologie, ei văd viitorul prin tehnologie. La fel, este fascinant că le putem oferi profesorilor acele instrumente de care au nevoie pentru a se dezvolta. În această perioadă scurtă de timp, am realizat lucruri extraordinare, iar acest lucru a fost posibil inclusiv datorită parteneriatelor USAID cu Guvernul, Suedia, dar și partenerii privați.”

Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova: „Acest proiect demonstrează că viitorul face parte din sistemul educațional din Republica Moldova. Sunt impresionată de acest spațiu, care reprezintă un mediu cu adevărat interesant conceput pentru a stimula educația, prin utilizarea metodelor moderne, dar și a tehnologii. Suedia, alături de USAID și Marea Britanie va continua să susțină educația STEM în Republica Moldova, iar această extindere ambițioasă a „Clasei Viitorului” este o demonstrație în plus că dezvoltarea abilităților digitale rămâne una dintre prioritățilenoastre pentru a contribui la educarea unei generații de viitori profesioniști pentru piața muncii.”

Pentru dotarea spațiului cu mobilier flexibil, echipamente, decor și tehnica necesară, dar și costurile de renovare au fost cheltuiți 450.000 de dolari, dintre care trei milioane de lei moldovenești au fost oferiți de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Extinderea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” include:

Un spațiu educațional de ultimă generație unde profesorii și studenții pot utiliza tehnologii digitale în procesul de predare-învățare-evaluare, împărțit în 6 zone:
- Zona Prezentăm este un spațiu dedicat prezentărilor interactive. Designul și amenajarea sălii favorizează interacțiunea și feedback-ul.
- Zona Dezvoltăm este reprezentată de un spațiu alocat pentru învățarea informală și auto-reflecție, în care studenții pot lucra independent, în ritmul propriu, utilizând dispozitivelor personale de învățare, jurnale de învățare și portfolii.
- Zona Explorăm promovează învățarea bazată pe cercetare și proiect pentru a consolida formarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor în rândul studenților. Mobilierul flexibil și echipamentele tehnologice disponibile stimulează învățarea prin acțiune. Tehnologia prezentată aici include o zonă de imprimare 3D, FabLab, robotică, senzori și microscoape, precum și Ozoboți.
- Potențialul oferit de sala de clasă Inovăm poate fi amplificat prin utilizarea tehnologiei, care, la rândul său, poate impulsiona instruirea diferențiată și adaptarea procesului de învățare la fiecare elev.
- În zona Comunicăm, procesul de învățare al studenților este consolidat prin activitatea în echipă, învățare prin joc, brainstorming și colaborare între colegi. Este încurajat schimbul de idei, iar colaborarea este facilitată prin intermediul unui ecran interactiv și al stațiilor de încărcare mobile pentru Chromebook-uri.
- Zona Creăm încurajează creativitatea. Studenții se pot implica în activități realiste de consolidare a cunoștințelor.

Tehnologii digitale pentru educație recomandate de partenerii europeni, care includ seturi de robotică, ecrane interactive SMART, laboratoare digitale, sisteme Internetul Obiectelor (Internet of Things), senzori, microcircuite, drone, imprimante 3D, ochelari AR/VR, dispozitive și sisteme pentru casa inteligentă, camere panoramice, studio de creație media a conținuturilor digitale educaționale, kituri de inventică, de la parteneri tehnologici recunoscuți cum ar fi LEGO Education, SMART Technologies, Arduino, Adafruit, Rasberry Pi, PocketLab, Elenco Electronics, Ozobot, Makey Makey, ș.a.;
Laborator demonstrativ Google for Education, dotat cu Google Chromebooks (laptopuri destinate exclusiv procesului educațional K12), stație de încărcare mobilă, ecran digital interactiv mobil, precum și acces gratuit pentru școlile din Moldova la 39 de instrumente digitale Google Workspace for Education, inclusiv Gmail, Classroom, Meet, Drive, Docs, Slides, Forms, Jamboard, etc.
Studio de înregistrare a sunetului, ce va permite didactice din școli să înregistreze produse multimedia (podcasturi, interviuri, webinare) pentru a crea o bibliotecă accesibilă de resurse educaționale.

În prezent, inițiativa „Clasa Viitorului” este replicată în 42 de școli din 22 de localități din întreaga țară, iar peste 1.300 de profesori și 9.000 de elevi sunt deja beneficiarii acestui proiect.

#instruirea profesorilor #ziua internationala a profesorului #clasa viitorului #hub tehnologic #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.