Autoritățile vor să reducă dependența de Cuciurgan. Câte companii vor participa la licitație

05 Oct. 2021, 17:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Oct. 2021, 17:05 // Actual //  bani.md

În 2022, la licitația pentru achiziția energiei electrice, vor putea fi depuse mai multe oferte iar câștigătorul va furniza 70% din necesarul de energie electrică, iar compania care va ocupat locul 2 – 30%, potrivit declarației făcută la emisiunea ”În Profunzime” de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Următoarea licitație pentru achiziționarea de energie electrică va avea loc în februarie-martie 2022 și autoritățile încearcă să atragă și companiile ucrainene, ceea ce va permite obținerea celui mai bun preț.

”Din cauza problemelor legate de reglementarea diferită a pieței în Moldova și Ucraina, companiile ucrainene din acest an nu au putut participa pe deplin la licitația pentru furnizarea de energiei”, a explicat Spînu.

„Este extrem de important pentru noi să avem cel mai bun preț. Interesele cetățenilor sunt importante pentru noi. Diversificarea este importantă, pentru a crește securitatea energetică. Vrem să găsim cea mai bună formulă pentru a obține un preț bun la licitația din primăvara anului 2022, pentru a avea concurență, pentru a furniza energie electrică și a avea un preț bun”, – a precizat Andrei Spînu.

Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la o întâlnire la Chișinău cu președintele Moldovei, Maia Sandu, a spus că multe companii energetice ucrainene intenționează să revină pe piața de furnizare a energiei electrice din Moldova.

Centrala de la Cuciurgan acoperă 80% din necesitățile de energie electrică a Republicii Moldova, restul 20% este asigurat de CET-uri.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.