A fost semnat un contract de finanțare cu BEI. Va fi implementat proiectul „Eficiența energetică în Republica Moldova"

Executivul a aprobat astăzi semnarea Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind implementarea proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”. În cadrul proiectului, instituțiile publice de importanță națională și locală, precum spitale, grădinițe, școli ș.a. vor fi reabilitate energetic.

Contractul de finanțare prevede acordarea unui împrumut Republicii Moldova de către BEI, în valoare de 30 milioane euro, în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”.

Pentru implementarea proiectului, Republica Moldova urmează să contracteze un împrumut în valoare de 30 milioane euro din partea BEI, un alt împrumut în valoare de 30 milioane euro din partea BERD, un grant în valoare de 15 milioane euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), precum și un grant în valoare de 500 mii euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic („EPTATF”), cu o durată de implementare a proiectului de 4 ani (2022 – 2025).

Conform prevederilor contractului de finanțare, împrumutul din partea BEI va fi acordat în zece tranșe, valoarea minimă a cărora va fi de 1 milion de euro. Pentru rambursarea fiecărei tranșe se va aplica o perioadă de grație de 5 ani și un termen maxim de 20 de ani de la recepționarea fiecărei tranșe în parte.

Lista instituțiilor spitalicești, de importanță națională, care vor fi incluse în cadrul Proiectului:

• Institutul de Medicină Urgentă;

• Institutul de Cardiologie;

• Institutul de Oncologie;

• Institutul Mamei și Copilului;

• Spitalul Clinic Republican;

• Institutul de Neurologie și Neurochirurgie;

• Centrul Republican de Diagnosticare Medicală;

• Spitalul Clinic Bălți;

• Spitalul Clinic de Psihiatrie;

• Centrul de Recuperare a Persoanelor Vârstnice și cu Dizabilități „SPERANȚA”.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, negocierile între RM și BEI pe marginea contractului de finanțare au avut loc pe 8 noiembrie curent, în format de videoconferință.

#contract de finantare #reabilitare energetica #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.