Abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova, discutată de femeile din nordul țării și PNFM

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat cel de al doilea atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”, marți, 2 februarie 2022.

Evenimentul a avut loc în format online și a adunat peste 50 de femei de afaceri, reprezentante din administrația publică locală și organizații non-guvernamentale din regiunea Nord a Republicii Moldova. Acestea au prezentat propriile istorii de succes și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în țara noastră.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a declarat în deschiderea evenimentului că potențialul economic al femeilor este încă nevalorificat pe deplin în țara noastră, exprimându-și încrederea că participarea economică a femeilor poate și trebuie să fie dezvoltată.

„Acest eveniment este organizat de PNFM cu suportul GIZ Moldova în cadrul proiectului ”Consilierea Guvernului Republicii Moldova în probleme economice”. Suportul oferit din partea GIZ Moldova are drept scop fortificarea dialogului între femeile din trei regiuni ale țării, pentru a identifica propuneri relevante de abilitare economică a acestora, în special a celor din zonele rurale și a celor din grupuri vulnerabile.”

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova a reiterat că prin acest proiect se urmărește identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor. Cele mai fezabile și binevenite dintre propunerile identificate vor fi propuse spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Istoriile de succes prezentate de către femeile antreprenoare au inspirat și motivat participantele să lanseze noi afaceri și să le dezvolte pe cele existente.

Ludmila Catlabuga, din raionul Soroca, satul Visoca, a lansat o afacere în domeniul zootehnic în anul 2015. Compania „Vita-Biofarm” este o fermă de bovine specializată în producerea laptelui, unde sunt colectate zilnic aproximativ 1800 de kilograme de lapte.

Angela Bejenari practică agricultura ecologică. GȚ Angela Bejenari activează din anul 2002 în raionul Dondușeni, satul Plop și se ocupă cu cultivarea cartofilor timpurii, morcovi, sfeclă, tomate, castraveți, nuci grecești, pomușoare, fructe pe o suprafață de 30 ha.

Veronica Roșca a deschis primul „coffee to go” din Edineț. SRL „Tribum”, marca comercială TRIB Coffee, a fost fondat în decembrie 2020. A pornit de la conceptul de a aduce cafea de calitate înaltă, preparată după standarde italiene. A reușit să creeze o comunitate prietenoasă de consumatori de cafea, deși până a începe mereu li s-a spus că ideea nu are viitor.

Anna Balahtari, mamă a cinci copii, este antreprenoarea din satul Mărinești, raionul Strășeni, care adună plantele medicinale și produce din ele ceaiuri. SRL „GrinPlantart” a fost fondat în anul 2018. Oricine a încercat să consume măcar odată ceaiurile din plante au descoperit aroma încântătoare a acestora. Dincolo de gustul sublim şi deosebit, ceaiurile din plante aduc şi beneficii uimitoare pentru sănătate.

După prezentarea a patru istorii de succes ale femeilor de afaceri din regiunea Nord, evenimentul a continuat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea GIZ Moldova.

Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#PNFM #abilitare economica #istorii de succes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.