Academia Transformării Digitale, lansată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

În perioada 14 august – 13 septembrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) organizează sesiuni de instruire și mentorat în cadrul Academiei Transformării Digitale la care participă circa 30 de antreprenori autohtoni și refugiați ucraineni.

Acest program are ca scop oferirea de abilități și cunoștințe esențiale participanților pentru a naviga eficient în mediul digital, a construi o prezență online robustă și a utiliza tehnologia pentru a-și atinge obiectivele de afaceri. Evenimentul de deschidere a inclus mesaje de salut din partea președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, și reprezentanții proiectului ”Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic”, Artur Bulat, Consilier pentru Digitalizarea ÎMM-urilor în cadrul GIZ și Tatiana, Bîlba, Specialist Financiar și Administrativ GIZ.

„Camera are o colaborare deosebită cu GIZ, care susține pe parcursul mai multor ani implementarea învățîmîntului dual. Alt exemplu este Programul german cu genericul “Fit for Partnership” în cadrul căreia sunt pregătiți managerii de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova. Suntem bucuroși să extindem colaborarea nostră și în cadrul acestui proiect lansat la începutul anului curent. Academia Transformării Digitale este un program complex, în cadrul căruia ne propunem să fie instruiți circa 30 de antreprenori, care vor obține cunoștințe aprofundate și abilități practice pentru a implementa soluții digitale inovatoare, adaptate la necesitățile în cadrul întreprinderilor în care activează”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.

Academia Transformării digitale organizată de CCI a RM în colaborare cu Technovator conține 3 componente:

un modul de instruire cu formatori de top, care va dura 3 zile, combinat cu exerciții
practice;
sesiuni de mentorat dedicate nevoilor individuale exprimate de antreprenori pentru
digitalizarea proceselor de afaceri;
2 vizite de studiu la întreprinderi cu performanțe recunoscute în domeniul transformării
digitale.

La acest program participă peste 30 de persoane, dintre care 10 antreprenori refugiați din Ucraina care și-au lansat afaceri în Republica Moldova, antreprenori din categoria start-up – fondatori de afaceri noi care doresc să construiască o bază digitală solidă, manageri de la întreprinderi stabilite care au refugiați ucraineni ca angajați și care doresc să își rafineze strategiile digitale existente și să își mărească prezența online.

Alături de participanții la instruire vor fi experți și lideri de business din Republica Moldova, care vor discuta despre provocările și oportunitățile aduse de tehnologiile de digitalizare la nivelul companiilor. Suplimentar la sesiuni de instruire cu suportul partenerilor de dezvoltare proiectul va oferi și un program de granturi pentru transformarea digitală a întreprinderilor. De asemenea proiectul sprijină CCI a RM în perfecționarea platformelor digitale existente, modernizarea paginii web dar și sporirea securității sistemelor informaționale

În primele 6 luni în cadrul proiectului deja au fost realizate cu succes mai multe activități. Astfel, în perioada martie – aprilie 2024 , CCI a RM a organizat ”Academia Digitală pentru Start-up-uri. La acest curs au participat peste 35 de persoane, antreprenori refugiați din Ucraina care au lansat afaceri în RM dar și companiile moldovenești care au angajați refugiați din Ucraina. Acest fapt a fost condiționat de necesitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a fi competitive într-un mediu de afaceri ce se dezvoltă vertiginos odată cu apariția noilor tehnologii
digitale.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#Academia Transformării Digitale #Camera de Comerț și INdustrie #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.