Academia Transformării Digitale, lansată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

În perioada 14 august – 13 septembrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) organizează sesiuni de instruire și mentorat în cadrul Academiei Transformării Digitale la care participă circa 30 de antreprenori autohtoni și refugiați ucraineni.

Acest program are ca scop oferirea de abilități și cunoștințe esențiale participanților pentru a naviga eficient în mediul digital, a construi o prezență online robustă și a utiliza tehnologia pentru a-și atinge obiectivele de afaceri. Evenimentul de deschidere a inclus mesaje de salut din partea președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, și reprezentanții proiectului ”Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic”, Artur Bulat, Consilier pentru Digitalizarea ÎMM-urilor în cadrul GIZ și Tatiana, Bîlba, Specialist Financiar și Administrativ GIZ.

„Camera are o colaborare deosebită cu GIZ, care susține pe parcursul mai multor ani implementarea învățîmîntului dual. Alt exemplu este Programul german cu genericul “Fit for Partnership” în cadrul căreia sunt pregătiți managerii de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova. Suntem bucuroși să extindem colaborarea nostră și în cadrul acestui proiect lansat la începutul anului curent. Academia Transformării Digitale este un program complex, în cadrul căruia ne propunem să fie instruiți circa 30 de antreprenori, care vor obține cunoștințe aprofundate și abilități practice pentru a implementa soluții digitale inovatoare, adaptate la necesitățile în cadrul întreprinderilor în care activează”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.

Academia Transformării digitale organizată de CCI a RM în colaborare cu Technovator conține 3 componente:

un modul de instruire cu formatori de top, care va dura 3 zile, combinat cu exerciții
practice;
sesiuni de mentorat dedicate nevoilor individuale exprimate de antreprenori pentru
digitalizarea proceselor de afaceri;
2 vizite de studiu la întreprinderi cu performanțe recunoscute în domeniul transformării
digitale.

La acest program participă peste 30 de persoane, dintre care 10 antreprenori refugiați din Ucraina care și-au lansat afaceri în Republica Moldova, antreprenori din categoria start-up – fondatori de afaceri noi care doresc să construiască o bază digitală solidă, manageri de la întreprinderi stabilite care au refugiați ucraineni ca angajați și care doresc să își rafineze strategiile digitale existente și să își mărească prezența online.

Alături de participanții la instruire vor fi experți și lideri de business din Republica Moldova, care vor discuta despre provocările și oportunitățile aduse de tehnologiile de digitalizare la nivelul companiilor. Suplimentar la sesiuni de instruire cu suportul partenerilor de dezvoltare proiectul va oferi și un program de granturi pentru transformarea digitală a întreprinderilor. De asemenea proiectul sprijină CCI a RM în perfecționarea platformelor digitale existente, modernizarea paginii web dar și sporirea securității sistemelor informaționale

În primele 6 luni în cadrul proiectului deja au fost realizate cu succes mai multe activități. Astfel, în perioada martie – aprilie 2024 , CCI a RM a organizat ”Academia Digitală pentru Start-up-uri. La acest curs au participat peste 35 de persoane, antreprenori refugiați din Ucraina care au lansat afaceri în RM dar și companiile moldovenești care au angajați refugiați din Ucraina. Acest fapt a fost condiționat de necesitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a fi competitive într-un mediu de afaceri ce se dezvoltă vertiginos odată cu apariția noilor tehnologii
digitale.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#Academia Transformării Digitale #Camera de Comerț și INdustrie #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.