Acciza majorată la tutun! Ce soluții propun operatorii din industrie

06 Dec. 2022, 09:15
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
06 Dec. 2022, 09:15 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Subiectul politicii fiscale pentru 2023 rămâne a fi cel mai discutat în mediul de afaceri din Republica Moldova și, mai ales, în industria tutunului, căreia i se oferă noi reguli de joc: o creștere a accizei cu 25%, în locul celor 15% stabilite de calendarul fiscal, potrivit LogosPress.

Autoritatea de reglementare a luat poziția că majorarea accizelor se bazează pe Acordul de asociere cu UE, în care Republica Moldova s-a angajat să majoreze accizele minime la 90 de euro până în anul 2025.

Experții au calculat că, în prezent, nivelul minim al accizelor este de 47 de euro la 1.000 de țigări și pentru a-l racorda la nivelul european, ar trebui să crească în medie cu 25% pe an.

Cu toate acestea, producătorii de tutun din Moldova consideră că actualul model de impozitare poate fi îmbunătățit prin modificarea structurii accizelor. Anume acest aspect va avea un impact mai mare asupra acumulărilor fiscale la bugetul de stat.

„Avem un argument foarte simplu”, spun membrii „AP-Tutun”. „Acciza la produsele din tutun este formată din două componente – o parte fixă pentru o mie de bucăți și valoarea adăugată, care prevede un anumit procent din prețul de vânzare cu amănuntul. Esența „valorii adăugate” este să impună o taxă suplimentară asupra țigărilor din segmentul mediu și premium. Adică, cu cât țigările sunt mai scumpe, cu atât consumatorul plătește mai multe taxe. Aceasta este o modalitate foarte simplă și eficientă de a crește veniturile bugetare și de a lupta împotriva fumatului. În Moldova, totul se întâmplă invers – partea fixă este în continuă creștere, ceea ce duce la o majorare semnificativă a accizelor și, prin urmare, la prețul final al țigărilor locale. Dacă în 2013, cota fixă pentru o mie de țigări era de 75 de lei plus „valoarea adăugată” de circa 24%, atunci în 2016 acciza era deja de 300 de lei pentru o mie de țigări plus 12%. Și din 2016, creșterea anuală a accizelor a vizat mărirea unei anumite componente. În timp ce partea valorii adăugate a crescut cu doar 1% de-a lungul anilor”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit directorului general al companiei „Tutun CTC”, Vladimir Capcelea, modificarea structurii accizelor a fost cauzată de așa-zisul război al prețurilor din anul 2015.

„Acest fenomen a fost observat în mod repetat nu numai pe piața noastră, ci și pe cea ucraineană. În prima etapă, corporațiile multinaționale reduc prețurile, încercând să ia o cotă de la concurenți. Apoi propun introducerea prețurilor minime de vânzare cu amănuntul (MRC). Calculul se face pe faptul că, cu un singur preț minim, consumatorul va alege mărci internaționale mai promovate. Adică, la început, compania scade prețurile, provoacă isteria, crește artificial cererea, după care vine cu o propunere de introducere a MRC, schimbând structura accizei, presupus pentru a compensa pierderile la bugetul de stat”.

Din cauza războaielor de prețuri ale corporațiilor internaționale, în 2017, în Moldova au fost introduse prețuri minime de vânzare cu amănuntul. Au funcționat trei ani, dar asta a fost suficient pentru a destabiliza piața și a forța producătorii locali. În același timp, niciunul dintre oficiali nu a fost nedumerit de faptul că în Uniunea Europeană prețurile minime de vânzare cu amănuntul la produsele din tutun sunt interzise „deoarece împiedică dezvoltarea concurenței pe piață”. Acest lucru este dovedit de șase decizii ale Curții Europene de Justiție (împotriva Irlandei, Belgiei, Luxemburgului, Franței, Greciei, Italiei și Austriei).

Există un dezechilibru în structura pieței. Astfel, potrivit experților, cota de piață a țigărilor produse în străinătate este astăzi de aproximativ 80%, în timp ce prețul mediu de vânzare cu amănuntul al țigărilor de import nu depășește 40 de lei. La rândul lor, produsele moldovenești sunt poziționate pe segmentul de prețuri mici.

Povara fiscală este aproape aceeași pentru toți, dar profitul variază de peste două ori. (Vezi tabelul). Producătorii moldoveni subliniază: în 2022, ponderea accizelor la un pachet de țigări importate din categoriile „mediu” și „premium” este de 65%, iar la țigările producătorilor autohtoni – 81%.

Preț cu amănuntul per pachet, lei 30.0 40.0
TVA 5.0 6.7
Acciza 19.2 19.5
Preț cu amănuntul, lei (fără TVA și accize) 5.8 13.8

În acest scenariu, este evident că în Moldova „săracii plătesc pentru bogați”, și nu invers. Indiferent de diferențierea accizelor, consumatorul va plăti în cele din urmă pentru aceasta.

În acest caz, va avea de câștigat importatorul – sarcina sa fiscală se limitează la „colectarea” impozitelor indirecte, iar corporațiile străine își lasă toate profiturile în țara lor de producție. În timp ce producătorul local (și până acum – doar el!) creează o valoare adăugată mare a mărfurilor, precum și locuri de muncă, investind în economia moldovenească.

Potrivit multor experți, dar și jucătorilor de pe piața tutunului, există o modalitate mai adecvată și mai echitabilă de a crește accizele, care este utilizată în mod activ în țările UE.

„Ne propunem să creștem veniturile bugetare prin creșterea clasică a accizelor, în special, valoarea adăugată a acestora”, notează AP-Tutun. „Pentru că partea specifică se percepe asupra numărului de țigări produse, iar partea de valoare adăugată este amortizată pe cheltuiala consumatorilor de țigări scumpe. Astfel, în buget va apărea o rezervă suplimentară de milioane de dolari, care nu a mai fost folosită din 2017.”

Experții cred că atunci rata valorii adăugate de 20% corespunde exact abordării europene, ținând cont de particularitățile pieței locale.

Trebuie remarcat faptul că operatorii de pe piață au primit nu numai condiții diferite pentru plata impozitelor, ci și condiții diferite pentru promovarea mărfurilor. Așadar, din august 2020, în comerțul moldovenesc a fost instituită o interdicție de afișare deschisă a tutunului, care a afectat peste 10 mii de magazine din toată țara. Tuturor li s-a închis accesul la vitrinele pentru țigări.

Cu toate acestea, corporațiile internaționale nu au ascuns în mod deosebit faptul că un afișaj închis îi îngrijorează puțin, deoarece ei au un instrument puternic – mărci de tutun renumite și cunoscute de către consumatorul de masă. Singurul lucru care a împiedicat „interdicția de afișare” – promovarea de produse noi, dar în acest sens, dispozitivele electronice au primit un răgaz de 1,5 ani.

În contextul crizei și al inflației anuale de 30%, când puterea de cumpărare este în scădere, situația s-a dovedit a fi previzibilă. Astfel, consumatorii din segmentul de preț mediu trec pe segmentul de preț scăzut, în timp ce categoria medie superioară și premium rămâne la același nivel.

„Nu cerem nimic de la autorități pentru propriile noastre nevoi”, au remarcat membrii AP-Tutun. „Oferim o soluție constructivă principalelor probleme ale industriei. În primul rând, este necesară modificarea structurii accizei la tutun prin creșterea componentei valorii adăugate. Este timpul să echilibrăm diferitele părți ale accizelor și să redistribuim sarcina fiscală mai echitabil. Acest lucru va opri scăderea segmentului de țigări autohtone ieftine și „scurgerea” cererii către piața neagră. În al doilea rând, pentru ca piața să fie uniform profitabilă, avem nevoie de un calendar fiscal care să țină cont atât de interesele statului, cât și ale industriei, luând în considerare inflația care mănâncă oportunitățile de consum ale populației. Numai așa putem vorbi despre un fel de viabilitate a celor care investesc în producție, locuri de muncă și infrastructură, indiferent de nivelul inflației și alți factori de criză.”

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!