Achiziții publice cu frână pe contestații. Vor costa scump: până la 0,5% din valoarea contractului

Parlamentul a aprobat în a doua lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei taxe de stat pentru depunerea contestațiilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. Inițiativa a fost susținută de 54 de deputați și urmează să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, agenții economici vor trebui să achite o taxă de 0,5% din valoarea estimată a procedurii de achiziție, dar nu mai mult de 50.000 de lei. Dacă contestația este admisă parțial sau integral, taxa va fi returnată integral. Plata taxei trebuie efectuată în termen de trei zile de la depunerea contestației, în caz contrar documentul va fi restituit fără examinare.

Proiectul este semnat de deputatul PAS Victor Spînu, care motivează necesitatea acestei măsuri prin dorința de a descuraja contestațiile neîntemeiate care, potrivit autorului, blochează sau întârzie executarea contractelor publice și afectează eficiența cheltuirii banului public.

Pentru lectura a doua, inițiativa a fost comasată cu un proiect similar al deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care propun introducerea unei garanții a bunei intenții pentru contestările depuse abuziv.

Datele oficiale arată că, în anul 2024, au fost depuse 1.245 de contestații, cu 11% mai multe decât în 2023. Dintre acestea: 59 au fost depuse tardiv, 30 au fost neconforme, 36 au fost lipsite de interes juridic și 76 au fost restituite fără examinare, pentru că nu intrau în competența Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Autoritățile speră că introducerea taxei va reduce blocajele artificiale, va dinamiza procesul de achiziții și va crește responsabilitatea agenților economici atunci când contestă proceduri publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contestatii #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.