Achiziții publice cu frână pe contestații. Vor costa scump: până la 0,5% din valoarea contractului

Parlamentul a aprobat în a doua lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei taxe de stat pentru depunerea contestațiilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. Inițiativa a fost susținută de 54 de deputați și urmează să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, agenții economici vor trebui să achite o taxă de 0,5% din valoarea estimată a procedurii de achiziție, dar nu mai mult de 50.000 de lei. Dacă contestația este admisă parțial sau integral, taxa va fi returnată integral. Plata taxei trebuie efectuată în termen de trei zile de la depunerea contestației, în caz contrar documentul va fi restituit fără examinare.

Proiectul este semnat de deputatul PAS Victor Spînu, care motivează necesitatea acestei măsuri prin dorința de a descuraja contestațiile neîntemeiate care, potrivit autorului, blochează sau întârzie executarea contractelor publice și afectează eficiența cheltuirii banului public.

Pentru lectura a doua, inițiativa a fost comasată cu un proiect similar al deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care propun introducerea unei garanții a bunei intenții pentru contestările depuse abuziv.

Datele oficiale arată că, în anul 2024, au fost depuse 1.245 de contestații, cu 11% mai multe decât în 2023. Dintre acestea: 59 au fost depuse tardiv, 30 au fost neconforme, 36 au fost lipsite de interes juridic și 76 au fost restituite fără examinare, pentru că nu intrau în competența Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Autoritățile speră că introducerea taxei va reduce blocajele artificiale, va dinamiza procesul de achiziții și va crește responsabilitatea agenților economici atunci când contestă proceduri publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contestatii #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.