Achiziții publice cu frână pe contestații. Vor costa scump: până la 0,5% din valoarea contractului

Parlamentul a aprobat în a doua lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei taxe de stat pentru depunerea contestațiilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. Inițiativa a fost susținută de 54 de deputați și urmează să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, agenții economici vor trebui să achite o taxă de 0,5% din valoarea estimată a procedurii de achiziție, dar nu mai mult de 50.000 de lei. Dacă contestația este admisă parțial sau integral, taxa va fi returnată integral. Plata taxei trebuie efectuată în termen de trei zile de la depunerea contestației, în caz contrar documentul va fi restituit fără examinare.

Proiectul este semnat de deputatul PAS Victor Spînu, care motivează necesitatea acestei măsuri prin dorința de a descuraja contestațiile neîntemeiate care, potrivit autorului, blochează sau întârzie executarea contractelor publice și afectează eficiența cheltuirii banului public.

Pentru lectura a doua, inițiativa a fost comasată cu un proiect similar al deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care propun introducerea unei garanții a bunei intenții pentru contestările depuse abuziv.

Datele oficiale arată că, în anul 2024, au fost depuse 1.245 de contestații, cu 11% mai multe decât în 2023. Dintre acestea: 59 au fost depuse tardiv, 30 au fost neconforme, 36 au fost lipsite de interes juridic și 76 au fost restituite fără examinare, pentru că nu intrau în competența Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Autoritățile speră că introducerea taxei va reduce blocajele artificiale, va dinamiza procesul de achiziții și va crește responsabilitatea agenților economici atunci când contestă proceduri publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contestatii #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Probele de motorină prelevate în aceste zile din mai multe loturi destinate pieței din Republica Moldova vor fi supuse analizelor de laborator, în contextul intensificării controalelor asupra calității produselor petroliere introduse în țară, anunță Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC).

Ieri, inspectorii au colectat probe din depozitele situate în zona postului vamal Leușeni, unde sunt stocate cantități de motorină destinate circuitului comercial. Verificările au vizat respectarea cerințelor de calitate și conformitate prevăzute de legislația în vigoare, înainte ca produsul să ajungă la consumatori.

Acțiunile au continuat și astăzi în Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde au fost prelevate probe din loturile de motorină la intrarea în țară, înainte de plasarea acestora pe piața internă.

Potrivit ISSPNPC, măsurile întreprinse la punctele de trecere a frontierei Leușeni și în Portul Internațional Liber Giurgiulești au drept scop prevenirea introducerii pe piață a produselor petroliere neconforme și protejarea consumatorilor de riscurile legate de utilizarea unor carburanți de calitate necorespunzătoare.

„Supravegherea calității produselor petroliere constituie o prioritate constantă, motiv pentru care controalele vor continua atât la punctele de intrare în țară, cât și pe întreg lanțul de distribuție”, se arată în comunicatul ISSPNPC.

Probele colectate vor fi analizate în laboratoare acreditate, iar în funcție de rezultate, autoritatea va întreprinde măsurile legale necesare. În cazul în care vor fi depistate neconformități, pot fi aplicate sancțiuni prevăzute de legislație, inclusiv retragerea produselor de pe piață.

Verificările au loc în contextul în care pe piață a apărut un lot de motorină neconformă, cu un punct de curgere (CFPP) sub standardul minim de minus 20 de grade. Din cauza carburantului care a înghețat la temperaturi scăzute, numeroși șoferi s-au confruntat cu defecțiuni tehnice costisitoare.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat că guvernarea PAS a modificat legislația astfel încât produsele importate din Uniunea Europeană să nu mai fie supuse verificărilor de conformitate la vamă, bazându-se exclusiv pe certificarea acestora în statele de origine.