Achiziții publice cu frână pe contestații. Vor costa scump: până la 0,5% din valoarea contractului

Parlamentul a aprobat în a doua lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei taxe de stat pentru depunerea contestațiilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. Inițiativa a fost susținută de 54 de deputați și urmează să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, agenții economici vor trebui să achite o taxă de 0,5% din valoarea estimată a procedurii de achiziție, dar nu mai mult de 50.000 de lei. Dacă contestația este admisă parțial sau integral, taxa va fi returnată integral. Plata taxei trebuie efectuată în termen de trei zile de la depunerea contestației, în caz contrar documentul va fi restituit fără examinare.

Proiectul este semnat de deputatul PAS Victor Spînu, care motivează necesitatea acestei măsuri prin dorința de a descuraja contestațiile neîntemeiate care, potrivit autorului, blochează sau întârzie executarea contractelor publice și afectează eficiența cheltuirii banului public.

Pentru lectura a doua, inițiativa a fost comasată cu un proiect similar al deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care propun introducerea unei garanții a bunei intenții pentru contestările depuse abuziv.

Datele oficiale arată că, în anul 2024, au fost depuse 1.245 de contestații, cu 11% mai multe decât în 2023. Dintre acestea: 59 au fost depuse tardiv, 30 au fost neconforme, 36 au fost lipsite de interes juridic și 76 au fost restituite fără examinare, pentru că nu intrau în competența Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Autoritățile speră că introducerea taxei va reduce blocajele artificiale, va dinamiza procesul de achiziții și va crește responsabilitatea agenților economici atunci când contestă proceduri publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contestatii #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.