Achiziții publice cu frână pe contestații. Vor costa scump: până la 0,5% din valoarea contractului

Parlamentul a aprobat în a doua lectură un proiect de lege care prevede instituirea unei taxe de stat pentru depunerea contestațiilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. Inițiativa a fost susținută de 54 de deputați și urmează să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform noilor prevederi, agenții economici vor trebui să achite o taxă de 0,5% din valoarea estimată a procedurii de achiziție, dar nu mai mult de 50.000 de lei. Dacă contestația este admisă parțial sau integral, taxa va fi returnată integral. Plata taxei trebuie efectuată în termen de trei zile de la depunerea contestației, în caz contrar documentul va fi restituit fără examinare.

Proiectul este semnat de deputatul PAS Victor Spînu, care motivează necesitatea acestei măsuri prin dorința de a descuraja contestațiile neîntemeiate care, potrivit autorului, blochează sau întârzie executarea contractelor publice și afectează eficiența cheltuirii banului public.

Pentru lectura a doua, inițiativa a fost comasată cu un proiect similar al deputaților Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care propun introducerea unei garanții a bunei intenții pentru contestările depuse abuziv.

Datele oficiale arată că, în anul 2024, au fost depuse 1.245 de contestații, cu 11% mai multe decât în 2023. Dintre acestea: 59 au fost depuse tardiv, 30 au fost neconforme, 36 au fost lipsite de interes juridic și 76 au fost restituite fără examinare, pentru că nu intrau în competența Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Autoritățile speră că introducerea taxei va reduce blocajele artificiale, va dinamiza procesul de achiziții și va crește responsabilitatea agenților economici atunci când contestă proceduri publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contestatii #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada ianuarie–mai 2025, volumul retragerilor de numerar din casele băncilor a depășit cu peste 1,86 miliarde de lei volumul încasărilor de numerar la nivelul întregului sistem bancar, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Această tendință scoate în evidență majorarea cererii de numerar în rândul populației, în special pentru achiziții de valută.

Conform BNM, încasările totale de numerar înregistrate de bănci au crescut cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 70,8 miliarde de lei. Cea mai mare parte din aceste încasări — 57% — a provenit din comercializarea mărfurilor de consum, în valoare de 40,4 miliarde de lei, cu o creștere de 1,17 miliarde (+3%).

O dinamică și mai accentuată a fost înregistrată la depunerile în conturile curente și de depozit ale persoanelor fizice, care au crescut cu 17,6%, adică 1,12 miliarde de lei — semn că populația continuă să economisească, dar în același timp se îndreaptă tot mai mult și către retragerea banilor din sistem.

În același interval, eliberările de numerar au atins 72,7 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult decât în perioada similară din 2024. Cea mai importantă contribuție la această creștere vine din segmentul achiziției de valută de la persoane fizice: moldovenii au schimbat în total echivalentul a 851,9 milioane euro, adică 16,6 miliarde de lei, reprezentând 22,8% din toate retragerile de numerar.

O altă sursă a retragerilor o reprezintă bancomatele, de unde populația a scos cu 1,05 miliarde de lei mai mult decât anul trecut (+3,5%), și creditele acordate persoanelor fizice, care au generat retrageri suplimentare de 513 milioane de lei (+32,5%).

În contrast, încasările din alte servicii s-au redus cu 289 milioane de lei (-5,4%), iar eliberările de numerar în alte scopuri au scăzut cu 859,6 milioane de lei (-9,4%). De asemenea, s-a înregistrat o ușoară scădere a retragerilor din conturile persoanelor fizice — minus 62 milioane de lei (-0,8%).

Diferența negativă între retrageri și încasări de numerar — 1,86 miliarde de lei — ar putea indica o intensificare a consumului direct, a cumpărăturilor în valută sau o retragere sporită de lichidități din precauție, în contextul economic actual.