Acţiunile Apple au atins un nivel record. Câţi bani aţi fi câştigat dacă cumpăraţi acţiunile la începutul accestui an

Acţiunile Apple au atins un nivel record vineri, în urma unui raport potrivit căruia compania îşi accelerează eforturile de a lansa un vehicul autonom. La începutul după-amiezii de vineri, acţiunile Apple au crescut cu peste 1%, la peste 160 de dolari, conform CNBC citat de Ziarul Financiar.

Compania şi-a impus 2025 ca termen limită pentru vehicul.

Intrarea Apple pe piaţa vehiculelor electrice ar putea pune compania în competiţie cu Tesla, precum şi cu jucători emergenţi cum sunt Rivian şi Lucid Motors şi cu producătorii auto tradiţionali care se îndepărtează de combustibilii fosili. Acţiunile companiilor de vehicule electrice au crescut în ultimele luni, deoarece tot mai mulţi consumatori şi investitori pariază pe ceea ce speră că va fi următoarea Tesla.

Rivian a devenit publică săptămâna trecută, în cadrul uneia dintre cele mai mari oferte publice iniţiale ale anului, şi a depăşit rapid capitalizarea de piaţă a producătorilor auto Ford şi General Motors. Acţiunile Rivian şi Lucid, care a devenit publică prin intermediul unei companii de achiziţii cu scop special în iulie, au fost volatile toată săptămâna.

Acţiunile Apple au crescut cu 21% în acest an, ridicând valoarea de piaţă a companiei peste 2.600 de miliarde de dolari.

#pret #actiuni #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.