Acţiunile UiPath, la un nou minim istoric pe Wall Street. Daniel Dines, de la 7,8 miliarde de dolari la 3,9 miliarde

Acţiunile producătorului de software de automatizare UiPath (PATH), prima companie din România care s-a listat pe cea mai puternică piaţa de capital din lume, au închis şedinţa de tranzacţionare din 18 ianuarie 2022 la un nou minim istoric, arată datele agregate de ZF.

Astfel, acţiunile PATH au închis la 35,51 de dolari, echivalentul unei valori de piaţă de 18,2 miliarde de dolari în contextul unor indici americani în scădere puternică din cauza randamentelor în creştere ale obligaţiunilor şi a câştigurilor slabe ale Goldman Saches. Dow Jones a scăzut ieri cu 1,5%, S&P500 cu 1,8%, Nasdaq cu 2,6%, potrivit MarketWatch.

De la începutul anului 2022 încoace acţiunile UiPath au minus 19%, potrivit Google Finance.

De la listarea din primăvara anului 2021 încoace, mai exact din 21 aprilie 2021 când UiPath închidea la aproape 70 de dolari, valoarea de piaţă a companiei pornite într-un apartament din Bucureşti s-a înjumătăţit. Prin urmare şi deţinerea antreprenorului Daniel Dines, CEO şi unul dintre fondatori, a scăzut de la aproximativ 7,8 miliarde de dolari la 3,9 miliarde de dolari. Spre comparaţie indicele Nasdaq are din 21 aprilie 2021 încoace o creştere de 4%.

Cel mai probabil la baza scăderii cotaţiei ar putea sta şi migraţia investitorilor dinspre sectorul de creştere, în special IT, spre cel al companiilor tradiţionale, adică acelea din „value” în contextul în care inflaţia ridicată, la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii în SUA, ar putea determina majorări agresive de dobândă din partea FED. Ori companiile tradiţionale sunt mai protejate de eventualele mişcări abrupte ale celei mai puternice bănci centrale din lume.

#uipath #daniel dines #companie #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.