Raiderul Platon rămâne fără 268 milioane de lei în dosarul Moldindconbank

Veaceslav Platon fostul acționar al Moldindconbak a rămas fără 268 milioane de lei în dosarului de vânzare-cumpărare a acțiunilor băncii.

Astfel, astăzi, judecătoria Buiucani a admis demersul procurorilor prin care cei 268 milioane de lei din tranzacția de vânzare a acțiunilor Moldindconbank – 63,8% vor fi transferați pe contul ARBI. Banii erau ținuți pe conturile aceleiași instituții bancare.

Banii au fost sechestrați pentru recuperarea prejudiciului cauzat Băncii de Economii

În vara anului 2022, procurorii anticorupție au constatat că, „în perioada anilor 2010-2014, Veaceslav Platon, a constituit și condus o organizație criminală, formată din mai multe grupuri criminale organizate distincte, care acționau pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei, Federației Ruse, dar și a altor state”.

Procuratura mai spunea că „această organizație criminală a instituit o schemă transnațională de spălare a banilor”, realizată prin sistemului bancar și judiciar din Moldova, precum și prin intermediul unor instituții bancare din Rusia și Letonia și în cadrul căreia a fost „realizat transferul și convertirea mijloacelor financiare de proveniență dubioasă provenite din Federația Rusă”, în sumă totală de circa 22 miliarde de dolari.

Acum nouă ani Moldindconbank, controlată la acea vreme de Platon, a fost în centrul unui scandal de spălare de bani. Este vorba de celebrul „Laundromat”, o operațiune gigantică de spălare a circa 20 miliarde de dolari, care l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii offshore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moldindconbank #Platon #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE