Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: 40% din terenurile agricole, controlate de Vaja Jhashi

Declarațiile optimiste ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, cu privire la dezvoltarea sectorului agricol din Moldova, au fost criticate dur de directorul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari. Acesta susține că, deși discursurile oficialilor sună promițătoare, realitatea din teren este departe de a reflecta aceste aspirații și este caracterizată de inegalități profunde și controlul asupra resurselor de către câteva holdinguri influente.

Potrivit lui Slusari, aproximativ 40% din terenurile agricole din Moldova sunt deținute de două holdinguri mari, ambele controlate de aceeași persoană, Vaja Jhashi, care este apropiat de fostul lider al partidului PDM, Vladimir Plahotniuc. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile acestor holdinguri și la angajamentul lor pentru dezvoltarea sectorului agricol și a comunităților rurale din Moldova.

„Deși discursul oficial ne vorbește despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru fermieri, realitatea din teren este cu totul alta. Controlul asupra unor părți semnificative ale terenurilor agricole de către aceste holdinguri poate submina eforturile de dezvoltare a sectorului agricol și poate împiedica creșterea economică a satelor noastre”, a subliniat Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

De asemenea, el a adăugat că, în această situație, holdingurile respective pot să nu aibă un interes real în dezvoltarea agriculturii sau a comunităților rurale, ci să urmărească în primul rând obținerea de profituri personale.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #monopol #Cereale #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.