Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: 40% din terenurile agricole, controlate de Vaja Jhashi

Declarațiile optimiste ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, cu privire la dezvoltarea sectorului agricol din Moldova, au fost criticate dur de directorul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari. Acesta susține că, deși discursurile oficialilor sună promițătoare, realitatea din teren este departe de a reflecta aceste aspirații și este caracterizată de inegalități profunde și controlul asupra resurselor de către câteva holdinguri influente.

Potrivit lui Slusari, aproximativ 40% din terenurile agricole din Moldova sunt deținute de două holdinguri mari, ambele controlate de aceeași persoană, Vaja Jhashi, care este apropiat de fostul lider al partidului PDM, Vladimir Plahotniuc. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile acestor holdinguri și la angajamentul lor pentru dezvoltarea sectorului agricol și a comunităților rurale din Moldova.

„Deși discursul oficial ne vorbește despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru fermieri, realitatea din teren este cu totul alta. Controlul asupra unor părți semnificative ale terenurilor agricole de către aceste holdinguri poate submina eforturile de dezvoltare a sectorului agricol și poate împiedica creșterea economică a satelor noastre”, a subliniat Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

De asemenea, el a adăugat că, în această situație, holdingurile respective pot să nu aibă un interes real în dezvoltarea agriculturii sau a comunităților rurale, ci să urmărească în primul rând obținerea de profituri personale.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #monopol #Cereale #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.