Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: 40% din terenurile agricole, controlate de Vaja Jhashi

Declarațiile optimiste ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, cu privire la dezvoltarea sectorului agricol din Moldova, au fost criticate dur de directorul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari. Acesta susține că, deși discursurile oficialilor sună promițătoare, realitatea din teren este departe de a reflecta aceste aspirații și este caracterizată de inegalități profunde și controlul asupra resurselor de către câteva holdinguri influente.

Potrivit lui Slusari, aproximativ 40% din terenurile agricole din Moldova sunt deținute de două holdinguri mari, ambele controlate de aceeași persoană, Vaja Jhashi, care este apropiat de fostul lider al partidului PDM, Vladimir Plahotniuc. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile acestor holdinguri și la angajamentul lor pentru dezvoltarea sectorului agricol și a comunităților rurale din Moldova.

„Deși discursul oficial ne vorbește despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru fermieri, realitatea din teren este cu totul alta. Controlul asupra unor părți semnificative ale terenurilor agricole de către aceste holdinguri poate submina eforturile de dezvoltare a sectorului agricol și poate împiedica creșterea economică a satelor noastre”, a subliniat Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

De asemenea, el a adăugat că, în această situație, holdingurile respective pot să nu aibă un interes real în dezvoltarea agriculturii sau a comunităților rurale, ci să urmărească în primul rând obținerea de profituri personale.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #monopol #Cereale #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.