Acuzații grave în adresa prietenului lui Plahotniuc! Slusari: 40% din terenurile agricole, controlate de Vaja Jhashi

Declarațiile optimiste ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, cu privire la dezvoltarea sectorului agricol din Moldova, au fost criticate dur de directorul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari. Acesta susține că, deși discursurile oficialilor sună promițătoare, realitatea din teren este departe de a reflecta aceste aspirații și este caracterizată de inegalități profunde și controlul asupra resurselor de către câteva holdinguri influente.

Potrivit lui Slusari, aproximativ 40% din terenurile agricole din Moldova sunt deținute de două holdinguri mari, ambele controlate de aceeași persoană, Vaja Jhashi, care este apropiat de fostul lider al partidului PDM, Vladimir Plahotniuc. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile acestor holdinguri și la angajamentul lor pentru dezvoltarea sectorului agricol și a comunităților rurale din Moldova.

„Deși discursul oficial ne vorbește despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru fermieri, realitatea din teren este cu totul alta. Controlul asupra unor părți semnificative ale terenurilor agricole de către aceste holdinguri poate submina eforturile de dezvoltare a sectorului agricol și poate împiedica creșterea economică a satelor noastre”, a subliniat Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

De asemenea, el a adăugat că, în această situație, holdingurile respective pot să nu aibă un interes real în dezvoltarea agriculturii sau a comunităților rurale, ci să urmărească în primul rând obținerea de profituri personale.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #monopol #Cereale #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.