Adevărul amar care vizează și Republica Moldova. Prețurile la energie rămân mari pe termen lung

Consumatorii din Germania trebuie să se pregătească pentru preţuri mari la energie pe termen lung, a prevenit luni ministrul economiei, Robert Habeck, după o întâlnire la Berlin cu asociaţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii, transmite dpa.

‘Vom continua să luăm în calcul preţuri mai mari’, a spus Habeck, precizând că statul nu poate absorbi toate creşterile de preţuri la energie, nici pentru companii, nici pentru consumatorii casnici.

‘Acesta este adevărul amar şi dur’, a subliniat Habeck.

El a arătat că guvernul federal a creat diferite programe de ajutor pentru a asigura lichidităţi şi a menţine furnizorii de energie pe piaţă.

‘Însă acestea nu pot – nu pot cruţa pe nimeni de acest mesaj dur – împiedica preţurile să crească’, a adăugat ministrul economiei.
El a spus că majoritatea companiilor au contracte pe termen lung cu preţuri fixe, ceea ce înseamnă că numeroase firme vor resimţi consecinţele de-abia în 2023.

Un pachet de asistenţă din partea guvernului germane cuprinde un program de credite prin banca de dezvoltare KfW a statului, precum şi subvenţii la costurile cu energia pentru companii.

Habeck a subliniat însă că subvenţiile directe sunt legate de condiţii foarte stricte.
Ministerul său estimează că în jur de 4.000 de companii ar putea fi eligibile pentru aceste granturi, adică doar o mică parte din totalul companiilor din ţară.
Habeck a mai atras atenţia că economia se află în prezent sub o presiune enormă. Pe lângă turbulenţele de pe pieţele energetice, există şi un deficit flagrant de lucrători calificaţi. De asemenea, lanţurile de aprovizionare au devenit fragile din cauza războiului din Ucraina şi a pandemiei de COVID-19.

#prețuri mari #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.