Gazul rusesc, marea slăbiciune a Uniunii Europene: Miniştrii Energiei din UE căută disperaţi o soluţie

Miniştrii Energiei din ţările Uniunii Europene au programat luni o şedinţă de urgenţă în vederea găsirii unui răspuns pentru noile condiţii de plată ale Moscovei, scrie Reuters.
Rusia a oprit săptămâna trecută livrările de gaz către Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea de a plăti importurile în ruble.

Atât Polonia, cât şi Bulgaria plănuiau să înceteze utilizarea gazului rusesc în acest an şi spun că pot face faţă opririi. Cu toate acestea, acţiunea Rusiei a stârnit teama că alte ţări UE, inclusiv prima putere economică a Europei dependentă de gaz rusesc, Germania, ar putea fi următoarele victime.
Având în vedere numărul semnificativ al companiilor europene care se confruntă cu termene limită de plată a gazelor la sfârşitul acestei luni, statele UE au o nevoie stringentă de a clarifica dacă firmele pot continua să cumpere combustibil fără a încălca sancţiunile împotriva Rusiei.

Potrivit declaraţiilor Moscovei, cumpărătorii străini de gaze trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, urmând ca mai apoi sumele să fie convertite în ruble pentru săvârşirea plăţilor.

Comisia Europeană a declarat ţărilor că respectarea schemei Rusiei ar putea încălca sancţiunile UE, sugerând totodată statelor că ar putea face plăţi conforme cu sancţiunile dacă declară finalizată plata odată ce aceasta a fost efectuată în euro, înainte de conversia ei în ruble.

După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi altele au cerut săptămâna trecută sfaturi mai clare cu privire la situaţia actuală, Bruxelles-ul a decis elaborarea unor orientări suplimentare.

Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă în legătură cu decretul său, care consideră că obligaţia cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.

În timp ce Bulgaria şi Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a făcut ecou soluţiei Comisiei de a permite companiilor să plătească conform noilor cereri.

Plăţile în ruble pot ajuta la adăpostirea economiei Rusiei de impactul sancţiunilor, în timp ce veniturile din combustibili pot ajuta la finanţarea a ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială.

Ţările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) pentru gaz şi petrol de la începutul razboiului, a constatat organizaţia „Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat”.

Rusia furnizează Uniunii Europene 40% din gazele blocului şi 26% din importurile sale de petrol, o dependenţă din cauza căreia Germania şi alţii au rezistat până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusesc de teama unor daune economice.

Cu toate acestea, potrivit oficialilor, UE intenţionează interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.
Dependenţa de gazul rusesc variază de la o ţară la alta, dar analiştii sunt de părere că o întrerupere totală imediată a gazului rusesc ar arunca ţări ale Uniunii Europene în recesiune, necesitând măsuri de urgenţă violente, cum ar fi închiderea unor fabrici, pentru a face faţă şocului economic.

#gaz #solutii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au obținut un profit cumulat de peste 1,55 miliarde de lei, în creștere cu 204,4 milioane de lei față de perioada similară a anului trecut, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Avansul este de aproximativ 15,1%, după ce anul trecut sectorul bancar raporta un profit de 1,35 miliarde de lei.

Creșterea a fost susținută în special de veniturile din dobânzi, care au urcat cu peste 814 milioane de lei, de la 3,31 miliarde la 4,13 miliarde de lei. Totuși, au crescut și cheltuielile cu dobânzile, cu circa 303 milioane de lei, până la 1,12 miliarde de lei.

Veniturile totale nete din exploatare ale sectorului bancar au ajuns la 3,81 miliarde de lei, cu 429 milioane de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Băncile au câștigat mai mult și din diferențele de curs valutar: 670,6 milioane de lei, față de 644,3 milioane de lei anterior.

Cele mai mari profituri au fost raportate de Moldova-Agroindbank – 606,5 milioane de lei, în creștere cu 82 milioane de lei, și Moldindconbank – 507,9 milioane de lei, plus aproape 54 milioane de lei. Împreună, cele două bănci au generat peste 71% din profitul întregului sector.

Victoriabank a avut un profit de 191,7 milioane de lei, cu aproape 59 milioane de lei mai mult decât anul trecut. OTP Bank a raportat 155,2 milioane de lei, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut.

Singura bancă trecută pe pierdere este EuroCreditBank, cu un rezultat negativ de circa 676 mii de lei, după ce anul trecut raporta profit de 2,26 milioane de lei.

În același timp, costurile administrative ale băncilor au crescut cu aproape 159 milioane de lei, până la 1,66 miliarde de lei, iar cheltuielile cu personalul au depășit 1,3 miliarde de lei.

#bănci #bani #profit