Adio credite ieftine! Creștere record la ratele moldovenilor. E cea mai mare valoare din ultima vreme

21 Feb. 2022, 10:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Feb. 2022, 10:15 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În luna ianuarie 2022, creditele noi acordate au constituit 2,8 miliarde de lei, în creștere cu 33,5 la sută față de luna ianuarie 2021. 77 la sută sunt împrumuturi în monedă națională și 23 la sută sunt credite în valută, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Cele mai solicitate împrumuturi, aproape 50 la sută, au fost cele de consum acordate pe o perioadă scurtă de timp de la 2 la 5 ani.

Creditele în moneda națională au fost reprezentate, preponderent, de creditele acordate societăților comerciale nefinanciare (54,9 la sută) și de creditele acordate persoanelor fizice (40,9 la sută). În cadrul creditelor acordate societăților comerciale nefinanciare prevalează creditele acordate comerțului (45,5 la sută).

În ceea ce privește rata medie a dobânzi, aceasta constituit 9,09 la sută, la cele în valută – 4,21 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,48 la sută.

La creditele în moneda națională dobânda s-a majorat cu 0,25 puncte procentuale (p.p.). Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 8,45 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 12,31 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 9,78 la sută.

La împrumuturile în valută, dobânda s-a majorat cu 0,28 p.p. Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 4,21 la sută, persoanelor fizice care practică activitate cu o rată de 4,39 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 6,69 la sută.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 1,41 p.p., la cele în valută – cu 0,11 p.p., iar la cele atașate la cursul valutei – cu 0,37 p.p.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.