Adio criterii restrictive! Programul de compensații pentru energie, la îndemâna tuturor antreprenorilor

Ministerul Economiei a anunțat noi îmbunătățiri la mecanismul de compensare a prețului energiei electrice, menit să sprijine un număr mai mare de antreprenori afectați de creșterea tarifelor. Programul devine mai accesibil și echitabil, prin eliminarea criteriilor restrictive și extinderea perioadei de aplicare.

Printre modificările cheie:

Eliminarea criteriului de 3% – Nu mai este necesar ca cheltuielile pentru energia electrică să reprezinte cel puțin 3% din veniturile întreprinderii în 2024.
Extinderea termenului de aplicare – Termenul limită pentru depunerea cererilor a fost prelungit de la 10 la 30 de zile de la emiterea facturii.
Compensații pentru întreg anul 2025 – Sprijinul, anterior prevăzut doar pentru lunile ianuarie, februarie și martie, va fi disponibil pentru toate cele 12 luni.

Cine este eligibil?
Producătorii și procesatorii agricoli, alături de întreprinderile din industria prelucrătoare, sunt invitați să aplice. Activitățile economice eligibile sunt definite conform codurilor CAEM-2, incluzând:

Agricultură, silvicultură și pescuit: 01.11 – 01.64 (cu excepția 01.15);
Industria prelucrătoare: 10.11 – 23.20 (cu excepții specificate).

Cum se aplică?
Cererile se depun online prin aplicația EVO sau pe platforma MCabinet, utilizând noul modul „COMPENSAȚII.” Statutul cererii poate fi monitorizat direct pe platformă.

Pentru completarea cererii, sunt necesare:

Numărul facturii de la furnizor și NLC;
Seria, numărul și data facturii pentru consumurile refacturate;
Cantitatea de energie electrică consumată.

Ministerul își propune să sprijine antreprenorii afectați de criza energetică, asigurându-se că mecanismul de compensare este ușor de accesat și eficient pentru nevoile sectorului privat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #Energie #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati