Afacere fantomă cu floarea soarelui, condamnări reale! Escrocii trimiși după gratii

Procuratura Hîncești, Oficiul Ialoveni, anunță pronunțarea unei sentințe de condamnare într-o cauză penală în care șapte membri ai unui grup criminal organizat, precum și o persoană juridică, au fost găsiți vinovați de comiterea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani, cu un prejudiciu total de 245.000 de lei.

Instanța de judecată a stabilit pedepse diferite pentru inculpați. Doi dintre aceștia au fost condamnați la câte 11 ani de închisoare, fiind obligați să achite și amenzi de câte 850.000 de lei. O inculpată a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare și o amendă de 800.000 de lei, urmând să execute jumătate din pedeapsă în penitenciar, iar cealaltă jumătate fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. Un alt inculpat a fost condamnat la 8 ani de închisoare și o amendă de 750.000 de lei, în aceleași condiții de executare parțială și suspendare. O altă inculpată a fost sancționată cu 7 ani și 6 luni de închisoare și o amendă de 725.000 de lei, jumătate din pedeapsă urmând a fi executată efectiv. Alți doi inculpați au fost condamnați la 5 ani de închisoare cu suspendare, fiind obligați să achite amenzi cuprinse între 250.000 și 300.000 de lei. În cazul persoanei juridice implicate, instanța a dispus lichidarea acesteia.

Potrivit materialelor cauzei, opt persoane, dintre care cinci bărbați, doi aflați deja în detenție în instituțiile penitenciare din Republica Moldova, și trei femei, acționând împreună cu alte persoane aflate în curs de identificare, au creat o entitate juridică fictivă, cu toate atributele unei companii de comercializare a produselor agricole. Scopul acesteia a fost utilizarea în activități infracționale.

Ulterior, pe o platformă specializată de tranzacționare a produselor agricole, grupul a plasat un anunț fals privind vânzarea de semințe de floarea-soarelui. Sub pretextul unui preț mai mic decât media pieței, membrii grupului au indus în eroare o victimă, determinând-o să transfere suma de 245.000 de lei.

Pentru a ascunde proveniența ilicită a banilor, inculpații au utilizat semnătura electronică a unui pseudo-administrator, efectuând transferuri în mai multe tranșe de pe contul companiei către conturile unor persoane fizice. Pentru a conferi un caracter legal acestor operațiuni, au fost falsificate contracte și prezentate instituției bancare date nereale privind destinația plăților. Ulterior, banii au fost retrași și însușiți de membrii grupului criminal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorelui #escrocherie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.