Afaceri de la Zero. Iurie Ciobanu s-a mutat în România din Moldova pentru a-şi deschide un business în construcţii

Iurie Ciobanu s-a mutat în toamna anului 2019 în România din Republica Moldova, pentru a-şi deschide un business în domeniul amenajărilor. Cu toate că Iurie Ciobanu activa în acelaşi domeniu în Republica Moldova, motivul pentru care a ales să se mute în România a fost pentru că piaţa locală este mult mai mare.

Iunonix, firmă de amenajări pentru interior şi exterior, a fost înfiinţată în luna martie a anului 2020, la începutul pandemiei, însă acest lucru nu l-a speriat pe antreprenor, care a decis să meargă mai departe. Perioada pandemiei s-a dovedit a fi una bună pentru micul business din zona de construcţii, având în vedere că multă lume a investit în amenajări.

„Am avut mulţi proprietari care au apelat la noi, s-au mutat de la bloc la case şi au avut nevoie de amenjări. Sunt foarte mulţumit de cererile pe care le-am avut, chiar nu m-am aşteptat. Eu trecând printr-o mutare, începând de la zero aici, nu doar businessul dar şi viaţa, nu cunoşteam pe nimeni. A mers bine“, spune Iurie Ciobanu.

Multe dintre lucrările firmei au fost în Bucureşti şi Ilfov, însă au existat şi cereri venite din alte zone ale ţării precum Bran şi Braşov. Antreprenorul spune că multe dintre cereri vin din recomandările foştilor clienţi şi că, momentan, nu are în plan să îşi deschidă un site de prezentare, pentru că promovarea prin recomandare funcţionează foarte bine pentru micul business.

Iurie Ciobanu are o echipa formată din circa 10 oameni, însă în perioadele aglomerate, numărul acestora poate creşte, având colaboratori cu care mai lucrează. În funcţie de cereri, firma poate face diverse tipuri de lucrări. Miruna Diaconu

„Suntem mai mult axaţi pe domeniul amenajărilor curţilor cu pavele, montarea pavelelor, dalelor, bordurilor, nu doar curţi ale caselor, dar şi parcări, curţile blocurilor. Construim şi case, însă doar parter, etaj şi mansardă, nu ne ducem mai sus, le facem de la zero şi până la partea de amenajări“, mai spune antreprenorul.

Anul trecut, Iunonix a avut un rulaj de circa 400.000 lei, însă anul acesta a început cu o cerere mai slabă faţă de ultimii ani.

„Avem câteva lucrări în vară, dar astea sunt stabilite de mai mult timp. Prima parte a anului a stagnat, ne-am cam speriat, însă vedem că se dezmorţeşte, încep lucrările. Sperăm ca acest an să nu fie mai rău ca anul trecut“, spune el.

În această perioadă, clienţii se uită foarte atent la preţuri, iar dacă există alternative mai ieftine ale materialelor de construcţii, optează pentru acestea.

Mai mult, Iurie Ciobanu spune că, în ultimul an, preţul materialelor de construcţii a crescut, în medie, cu 20%.

„Oamenii caută o soluţie ca să se încadreze în buget. Am avut discuţii cu oamenii, care ne ziceau că aceeaşi lucrare era mai ieftină anul trecut, însă trebuie să le explic că ne-au crescut costurile foarte mult. Am încercat să absorbim o parte din creşteri, am majorat preţurile noastre cu circa 10% în acest an“, mai spune anteprenorul.

Pe viitor, Iurie Ciobanu îşi doreşte să crească numărul de angajaţi, dar şi să treacă pe partea de imobiliare, prin construirea unor case, pe care ulterior să le vândă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#afacere #construcții #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.