APIT cere clarificări privind reorganizarea domeniului turismului din Moldova

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) s-a autosesizat după apariția unor informații în spațiul public privind o posibilă trecere a responsabilității de elaborare a politicilor și gestionare a instituțiilor din domeniul turismului de la Ministerul Culturii către un alt minister.

Reacția vine în urma numeroaselor adresări primite din partea membrilor săi, a organizațiilor profesionale și a altor reprezentanți ai industriei, care au solicitat clarificări privind eventuala reorganizare și efectele asupra sectorului.

APIT a transmis un demers oficial către Parlament, Președinție, Guvern și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, prin care solicită:

clarificarea poziției autorităților privind reorganizarea competențelor în domeniul turismului;
publicarea tuturor documentelor obligatorii prevăzute de Legea nr. 239/2008, inclusiv anunțul de inițiere, nota informativă, analiza de impact și avizele interministeriale;
organizarea consultărilor publice cu participarea sectorului privat, a organizațiilor profesionale, Ministerului Culturii, MDED și partenerilor internaționali;
asigurarea continuității procesului de modernizare a Legii nr. 352/2006, conform Planului Național de Acțiuni al Guvernului;
respectarea angajamentelor asumate de Guvern în ședința din 19 august 2025;
suspendarea oricăror proceduri instituționale până la finalizarea consultărilor și publicarea analizei de impact.

Sesizări privind stabilitatea sectorului și transparența procesului decizional

Potrivit APIT, industria turismului a transmis semnale privind îngrijorări legate de stabilitatea instituțională, riscul blocării reformelor în desfășurare – inclusiv actualizarea Legii 352/2006 –, necesitatea protejării proceselor de modernizare, posibile deficiențe de transparență și impactul asupra investițiilor, formării profesionale, OMD-urilor, ONT și proiectelor finanțate de partenerii internaționali.

Asociația a anexat demersului către autorități scrisorile oficiale primite din partea organizațiilor profesionale, subliniind că acestea sunt prezentate în scopul protejării intereselor sectorului.

„Nu comentăm oportunitatea reorganizării, cerem respectarea procedurilor”

APIT subliniază că demersul său nu reprezintă o poziție pro sau contra reorganizării, ci ține strict de necesitatea respectării procedurilor legale, a transparenței și a criteriilor din procesul de pre-aderare la Uniunea Europeană.

Asociația se declară disponibilă pentru consultări publice, ședințe parlamentare sau guvernamentale, participarea la grupuri de lucru și procese de analiză de impact. APIT anunță că va informa publicul imediat ce autoritățile vor transmite răspunsurile oficiale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.