APIT cere clarificări privind reorganizarea domeniului turismului din Moldova

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) s-a autosesizat după apariția unor informații în spațiul public privind o posibilă trecere a responsabilității de elaborare a politicilor și gestionare a instituțiilor din domeniul turismului de la Ministerul Culturii către un alt minister.

Reacția vine în urma numeroaselor adresări primite din partea membrilor săi, a organizațiilor profesionale și a altor reprezentanți ai industriei, care au solicitat clarificări privind eventuala reorganizare și efectele asupra sectorului.

APIT a transmis un demers oficial către Parlament, Președinție, Guvern și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, prin care solicită:

clarificarea poziției autorităților privind reorganizarea competențelor în domeniul turismului;
publicarea tuturor documentelor obligatorii prevăzute de Legea nr. 239/2008, inclusiv anunțul de inițiere, nota informativă, analiza de impact și avizele interministeriale;
organizarea consultărilor publice cu participarea sectorului privat, a organizațiilor profesionale, Ministerului Culturii, MDED și partenerilor internaționali;
asigurarea continuității procesului de modernizare a Legii nr. 352/2006, conform Planului Național de Acțiuni al Guvernului;
respectarea angajamentelor asumate de Guvern în ședința din 19 august 2025;
suspendarea oricăror proceduri instituționale până la finalizarea consultărilor și publicarea analizei de impact.

Sesizări privind stabilitatea sectorului și transparența procesului decizional

Potrivit APIT, industria turismului a transmis semnale privind îngrijorări legate de stabilitatea instituțională, riscul blocării reformelor în desfășurare – inclusiv actualizarea Legii 352/2006 –, necesitatea protejării proceselor de modernizare, posibile deficiențe de transparență și impactul asupra investițiilor, formării profesionale, OMD-urilor, ONT și proiectelor finanțate de partenerii internaționali.

Asociația a anexat demersului către autorități scrisorile oficiale primite din partea organizațiilor profesionale, subliniind că acestea sunt prezentate în scopul protejării intereselor sectorului.

„Nu comentăm oportunitatea reorganizării, cerem respectarea procedurilor”

APIT subliniază că demersul său nu reprezintă o poziție pro sau contra reorganizării, ci ține strict de necesitatea respectării procedurilor legale, a transparenței și a criteriilor din procesul de pre-aderare la Uniunea Europeană.

Asociația se declară disponibilă pentru consultări publice, ședințe parlamentare sau guvernamentale, participarea la grupuri de lucru și procese de analiză de impact. APIT anunță că va informa publicul imediat ce autoritățile vor transmite răspunsurile oficiale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.