Afaceri macabre în Cimitirul Central din Chișinău! Schema prin care se achită bani grei pentru un loc de veci

Locurile de veci de la Cimitirul Central devin subiect de controverse, dezvăluind un business aparent profitabil, dar controversat, susține Dragoș Galbor, președintele Partidului Național Moldovenesc. Acesta a expus o practică prin care mormintele unor personalități istorice care au susținut Unirea Basarabiei cu România în 1918 sunt șterse pentru a face loc unor noi cavouri, iar costurile locurilor de veci ajung de la mii la zeci de mii de euro, cu sume chiar și de sute de mii.

Motivul principal invocat este lipsa de spațiu, iar locurile noi sunt construite sau săpate pe terenurile mormintelor istorice, uitate și nerevendicate. Un exemplu notoriu este un cavou amplasat la intrarea în cimitir, dinspre strada Armenească, care aparține unei familii bogate din Chișinău. Acesta a fost construit pe locurile de veci ale membrilor dinastiei de boieri Hîncu, o acțiune ce a stârnit critici pentru lipsa de gust și modestie a acestui proiect grandios.

Modul în care funcționează acest business cu morminte la Cimitirul Central este dezvăluit de Dragoș Galbor. Selecționează un număr de morminte vechi, de obicei din secolul 18-19, cu cruci sau pietre funerare deteriorate. Administrația cimitirului acoperă aceste morminte cu gunoi sau moloz și așteaptă un an. Dacă în acest interval nimeni nu revendică locul, se consideră că este disponibil pentru a fi săpat și transformat într-un cavou nou, cu 6-8 locuri.

Astfel, un mormânt vechi devine sursă pentru mai multe locuri de veci noi, iar această practică este denumită cu termenul „business-business” de către Galbor. Partea controversată a acestei afaceri este că sunt afectate și mormintele unor personalități istorice, punând sub semnul întrebării respectul pentru memoria acestora.

Ultimele date de la primăria Chișinău arată că cel mai scump costă o rezervare în Cimitirul Central rezervarea costă 9350 de lei, cu 56% mai muult, iar o înhumare curentă – 2250 de lei cu 1,5 ori mai mult. În Cimitirul Sf. Lazăr o rezervare ajunge la 6800 de lei cu 62% mai mult, iar o înhumare – 1700 de lei, cu 1,7 ori mai scump. Taxa anuală de întreținere a rămas neschimbată – 240 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#galbur #cimitir #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.