Agricultorii din off shore, puși pe brânci! Rămân fără perfuzia de bani din subvenții

Companiile agricole cu fondatori din off shore nu vor mai putea beneficia de subvenții, potrivit modificărilor operate la legea subvenționării din agricultură votată de deputați în lectura a doua.

„Prioritate se va da industriei de procesare primară și finită ca important de subvenționare în agricultură. Vorbim de spre valoarea adăugată în agricultură”, a declarat Alexandr Trubca.

Potrivit deputatului, s-a prevăzut expres interdicția companiilor deținute de jurisdicții off shore să nu poată beneficia de subvenții din fondul de subvenționare.

Documentul conține prevederi menite să asigure dezvoltarea durabilă a producției ecologice, concurența loială și funcționarea adecvată a pieței interne a produselor ecologice. Proiectul mai stipulează produsele și substanțele permise pentru utilizare în producția ecologică, etichetarea și certificarea produselor ecologice, importul și exportul acestora, precum și măsurile care pot fi aplicate în cazul nerespectării conformității în producția ecologică.

Totodată, potrivit documentului, va funcționa un sistem informațional automatizat privind producția ecologică în scopul evidenței și schimbului de date aferente activității în domeniul producției agroalimentare. Autorii proiectului mai propun delegarea mai multor competențe Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Inițiativa legislativă este elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și prevede armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.

Pentru anul 2023 fondul de subvenționare constituie 1,5 miliarde de lei. Potrivit anunțului ministrului Agriculturii Vladimir Bolea, fondu va fi majorat cu 600 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții #lege #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.