Piața importurilor de tehnică pentru prelucrarea solului din Republica Moldova a trecut printr-o transformare accelerată în perioada 2023–2025: volumul fizic a crescut puternic, dar valoarea și prețul mediu au fluctuat și semnalează o orientare tot mai evidentă spre echipamente mai accesibile. Potrivit datelor sintetizate de economistul Iurie Rija, în cei trei ani au fost importate 58,8 mii de unități de tehnică, în valoare totală de 391,2 milioane lei. Dacă în 2023 importurile au atins 144,5 milioane lei, în 2024 acestea au scăzut la 109,2 milioane lei (minus 24,4%), iar în 2025 au revenit la 137,5 milioane lei (plus 25,9% față de 2024). În același timp, numărul unităților importate a crescut constant: de la 15,2 mii în 2023 la 20,8 mii în 2024 și 22,9 mii în 2025, adică un avans cumulat de 50,8%.
Un indicator-cheie al schimbării pieței este prețul mediu pe unitate: acesta s-a prăbușit de la 9.518 lei în 2023 la 5.261 lei în 2024 (minus 44,7%), apoi a urcat parțial la 6.004 lei în 2025. În opinia lui Rija, dinamica arată o „masificare” a cererii și migrarea fermierilor spre segmentul bugetar, pe fondul presiunilor financiare și al nevoii de mecanizare pentru gospodăriile mici și medii.
Analiza arată și că importurile sunt dominate de tehnica nouă: 87,13% din total (circa 51,3 mii unități). Totuși, segmentul utilajelor second-hand a explodat după 2023: de la 100 unități în 2023 la peste 1.060 unități anual în 2024–2025, ceea ce sugerează diversificarea pieței și adaptarea la bugete diferite.
Pe tipuri de utilaje, cele mai importate ca volum au fost frezele de sol (20,5 mii unități, 34,9%), urmate de frezele pentru motocultivator (11,1 mii, 18,9%) și grăpile (9,7 mii, 16,4%). Însă ca valoare, piața este condusă de cultivatoare, care reprezintă doar 12,5% din unități, dar generează peste 50,5% din valoarea importurilor (circa 197,8 milioane lei). Diferența reflectă existența a două piețe paralele: una de masă, ieftină, și una profesională, scumpă, pentru ferme mari.
Geografic, China domină detașat cantitativ: 89,05% din unități (aprox. 52,4 mii), dar doar 22,42% din valoare, ceea ce indică poziționarea în segmentul low-cost. La polul opus, Germania are doar 0,33% din unități (195 bucăți), însă 17,45% din valoarea totală, iar Ucraina cumulează 3,42% din unități și 15,86% din valoare, ocupând o zonă de mijloc între buget și premium.
În ceea ce privește importatorii, analiza arată o piață competitivă, cu 174 de companii în trei ani, dar și o concentrare puternică: top 10 controlează circa 58% din valoarea importurilor. Liderul după valoare este Carvidon Service SRL (aprox. 38,2 milioane lei), în timp ce după volum primul loc revine Vatavu Grup SRL (circa 14,3 mii unități).
