Agricultura low-cost! China a inundat Moldova cu utilaje agricole

28 Ian. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Ian. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața importurilor de tehnică pentru prelucrarea solului din Republica Moldova a trecut printr-o transformare accelerată în perioada 2023–2025: volumul fizic a crescut puternic, dar valoarea și prețul mediu au fluctuat și semnalează o orientare tot mai evidentă spre echipamente mai accesibile. Potrivit datelor sintetizate de economistul Iurie Rija, în cei trei ani au fost importate 58,8 mii de unități de tehnică, în valoare totală de 391,2 milioane lei. Dacă în 2023 importurile au atins 144,5 milioane lei, în 2024 acestea au scăzut la 109,2 milioane lei (minus 24,4%), iar în 2025 au revenit la 137,5 milioane lei (plus 25,9% față de 2024). În același timp, numărul unităților importate a crescut constant: de la 15,2 mii în 2023 la 20,8 mii în 2024 și 22,9 mii în 2025, adică un avans cumulat de 50,8%.

Un indicator-cheie al schimbării pieței este prețul mediu pe unitate: acesta s-a prăbușit de la 9.518 lei în 2023 la 5.261 lei în 2024 (minus 44,7%), apoi a urcat parțial la 6.004 lei în 2025. În opinia lui Rija, dinamica arată o „masificare” a cererii și migrarea fermierilor spre segmentul bugetar, pe fondul presiunilor financiare și al nevoii de mecanizare pentru gospodăriile mici și medii.

Analiza arată și că importurile sunt dominate de tehnica nouă: 87,13% din total (circa 51,3 mii unități). Totuși, segmentul utilajelor second-hand a explodat după 2023: de la 100 unități în 2023 la peste 1.060 unități anual în 2024–2025, ceea ce sugerează diversificarea pieței și adaptarea la bugete diferite.

Pe tipuri de utilaje, cele mai importate ca volum au fost frezele de sol (20,5 mii unități, 34,9%), urmate de frezele pentru motocultivator (11,1 mii, 18,9%) și grăpile (9,7 mii, 16,4%). Însă ca valoare, piața este condusă de cultivatoare, care reprezintă doar 12,5% din unități, dar generează peste 50,5% din valoarea importurilor (circa 197,8 milioane lei). Diferența reflectă existența a două piețe paralele: una de masă, ieftină, și una profesională, scumpă, pentru ferme mari.

Geografic, China domină detașat cantitativ: 89,05% din unități (aprox. 52,4 mii), dar doar 22,42% din valoare, ceea ce indică poziționarea în segmentul low-cost. La polul opus, Germania are doar 0,33% din unități (195 bucăți), însă 17,45% din valoarea totală, iar Ucraina cumulează 3,42% din unități și 15,86% din valoare, ocupând o zonă de mijloc între buget și premium.

În ceea ce privește importatorii, analiza arată o piață competitivă, cu 174 de companii în trei ani, dar și o concentrare puternică: top 10 controlează circa 58% din valoarea importurilor. Liderul după valoare este Carvidon Service SRL (aprox. 38,2 milioane lei), în timp ce după volum primul loc revine Vatavu Grup SRL (circa 14,3 mii unități).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.