Mai puțini copii, mai multe funeralii! Moldova coboară la minimul istoric al natalității, 9 nașteri la mia de locuitori

Rata natalității din Republica Moldova a coborât în 2025 la 9,02 nașteri la mia de locuitori, marcând un declin de 1,87% față de 2024 și confirmând tendința accentuată de scădere demografică din ultimii ani. Datele fac parte din setul istoric „Moldova Birth Rate (1950–2025)”, arată datele macrotrends.net.

După un recul abrupt în 2024 (9,19‰, minus 14,54% față de 2023), anul 2025 aduce o nouă diminuare și consolidează unul dintre cele mai joase niveluri de natalitate din istoria modernă a țării. Singura ușoară revenire a fost consemnată în 2023 (10,76‰, +1,99%), însă aceasta nu a schimbat traiectoria descendentă pe termen mediu.

Prin comparație, media mondială este de 17,13‰, de aproape două ori mai mare decât nivelul Moldovei. Regiunile cu cea mai mare natalitate rămân Africa Subsahariană (32,82‰) și Africa (30,91‰), în timp ce America de Nord înregistrează 11,82‰, încă peste nivelul Moldovei.

În clasamentul global pe țări, Moldova se află în zona inferioară, alături de state europene cu declin demografic pronunțat: România: 9,20‰, Ucraina: 8,46‰, Italia: 7,02‰, Franța: 10,81‰ și Germania: 9,27‰. La polul opus, cele mai ridicate rate ale natalității sunt înregistrate în Niger (43,43‰), Somalia (40,29‰) și Ciad (38,91‰).

Rata brută a natalității, care indică numărul de nașteri vii la 1.000 de locuitori, este un indicator-cheie al sporului natural al populației. În cazul Moldovei, nivelul actual al natalității, combinat cu mortalitatea ridicată și migrația externă, sugerează un declin structural al populației, cu efecte directe asupra pieței muncii, sistemului de pensii și sustenabilității bugetare.

Tendința din perioada 1950–2025 arată clar că Republica Moldova se îndepărtează tot mai mult de pragul de înlocuire a generațiilor, intrând în aceeași categorie demografică cu state precum Italia, Japonia sau Coreea de Sud, unde scăderea populației a devenit deja o problemă strategică națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #prabusire #nașteri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.