Agricultura Moldovei, între China de 8 mii lei și Germania de 1,8 milioane. Cine câștigă din importuri de utilaje agro?

26 Ian. 2026, 09:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Ian. 2026, 09:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova își accelerează modernizarea tehnică în agricultură prin importuri consistente de utilaje pentru prelucrarea solului. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în perioada 2023–2025 au fost realizate 451 de operațiuni de import de grape cu disc de diverse tipuri și configurații, totalizând 1.832 de unități, în valoare de 226,9 milioane de lei. Prețul mediu al unui utilaj a fost de aproximativ 123,8 mii lei, ceea ce confirmă caracterul capital-intensiv al procesului de reînnoire a parcului tehnic din agricultură. Structura importurilor arată o piață fragmentată, cu achiziții mici, adaptate necesităților punctuale ale fermelor, media unei livrări fiind de doar 4,1 unități. Totuși, au existat și importuri mari, de până la 76 de utilaje într-o singură livrare, semn al prezenței marilor exploatații agricole și a dealerilor specializați.

Din punct de vedere geografic, piața este clar polarizată. Ucraina domină ca volum, cu 199 de livrări și 984 de unități, adică 53,7% din totalul importurilor fizice, în valoare de 64,2 milioane de lei. Prețul mediu de aproximativ 65,3 mii lei pe unitate plasează tehnica ucraineană în segmentul bugetar și mediu, accesibil majorității fermierilor. La polul opus se află Germania, care a livrat doar 85 de unități, dar în valoare de 71,1 milioane de lei, adică 31,4% din valoarea totală a importurilor. Prețul mediu de circa 836 mii lei pe unitate reflectă orientarea exclusivă spre tehnică premium, destinată fermelor mari și foarte tehnologizate. Cehia și Suedia completează segmentul superior al pieței, cu prețuri medii de peste 700–900 mii lei pe unitate, în timp ce Turcia și Polonia ocupă poziții intermediare, oferind alternative competitive în zona de preț mediu. Un caz aparte îl reprezintă China, care, prin doar 10 livrări, a introdus pe piață 323 de unități la un preț mediu de aproximativ 8,3 mii lei, de aproape 15 ori sub media pieței, adresându-se fermelor foarte sensibile la costuri.

Evoluția pe ani arată o accelerare clară a importurilor. În 2023 au fost aduse 489 de unități în valoare de 61,5 milioane de lei. În 2024 volumul a crescut la 612 unități, iar valoarea la 73 de milioane de lei, concomitent cu o scădere temporară a prețului mediu. Anul 2025 marchează vârful perioadei analizate, cu 731 de unități importate și o valoare de 92,4 milioane de lei, prețul mediu revenind peste nivelul din 2023. În ansamblu, în trei ani, importurile au crescut cu aproape 50% atât ca volum, cât și ca valoare, ceea ce indică un proces constant de modernizare a agriculturii.

Piața este relativ concentrată din perspectiva importatorilor. Primele zece companii au realizat aproape 58% din totalul livrărilor și au concentrat peste 63% din valoarea importurilor. Agropiese Tgr Grup SRL conduce la număr de livrări și unități importate, lucrând preponderent cu tehnică accesibilă din Ucraina. Carvidon Service SRL, Vadalex-Agro SRL și Im Elit-Tehnica SRL se remarcă prin valori mari ale importurilor, orientate spre segmentul mediu și premium, în special tehnică germană și franceză.

Structura de preț a pieței este puternic segmentată. Aproape 59% din volumul importat se află în zona utilajelor sub 50 de mii de lei, dominate de China, Ucraina și Turcia. Segmentul mediu, între 50 și 200 de mii de lei, concentrează circa un sfert din volum, iar segmentele premium și super-premium, deși reprezintă sub 8% din unități, absorb o parte disproporționat de mare din valoarea totală a importurilor. Diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe utilaje depășește de peste două sute de ori, reflectând existența unei agriculturi cu două viteze.

Din punct de vedere tehnologic, cele mai importate rămân grapele clasice cu disc, care reprezintă peste 41% din volum, datorită versatilității lor. Urmează utilajele scurte și secționale, foarte ieftine, dar cu funcționalitate limitată, și multidiscurile. Frezele și discatoarele grele, deși reprezintă doar 8,5% din unități, concentrează aproape 43% din valoarea importurilor, fiind achiziționate în principal de exploatațiile mari, orientate spre performanță și productivitate ridicată.

Aproape întreaga tehnică importată este nouă, cu o pondere de peste 94%, ceea ce arată orientarea fermierilor spre fiabilitate și eficiență, în pofida costurilor ridicate. Importurile de utilaje second-hand rămân marginale, dar oferă o alternativă pentru fermele cu bugete limitate. Sezonalitatea este clară, cu vârfuri în lunile martie–iunie și un nivel ridicat al importurilor pe tot parcursul verii, corelat direct cu ciclurile agricole.

Republica Moldova rămâne puternic dependentă de importurile de tehnică agricolă, în lipsa unei producții interne relevante. Ucraina domină piața ca volum prin prețuri accesibile, Germania și alți producători vest-europeni domină ca valoare prin tehnologie avansată, iar diferențele mari de preț reflectă structura eterogenă a sectorului agricol. Tendința generală este una de creștere și sofisticare a cererii, cu o pondere tot mai mare a tehnicii performante, pe fondul consolidării fermelor și al creșterii investițiilor în productivitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.