Agricultura salvează economia Moldovei. Ce domenii țin țara pe linia de plutire

Economia Republicii Moldova va avea o creștere de 9,2% la sfârșitul anului 2021 și va înregistra o valoare de 237,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor făcute de Institutul Național de Cercetări Economice.

Moldova, în pofida incertitudinii asociate alegerilor parlamentare din iulie a acestui an și a dezvoltării pandemiei COVID-19, în ianuarie-iunie s-a înregistrat o creștere economică avansată. În această perioadă, PIB-ul a crescut cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind nivelul trimestrelor I-II din 2019. Dinamica principalilor indicatori economici din această perioadă a condus la o revizuire a estimărilor de creștere a PIB, comparativ cu prognozele făcute la începutul anului”, se arată în prognoza INCE.

Creșterea economie se datorează activității economice din – industrie, în special în sectoarele orientate spre export (vinificație, producția de echipamente electrice, mașini și echipamente, mobilier), comerț, transport, construcții, informare și comunicare, etc. În prima jumătate a anului, VAB în sectorul agricol a scăzut, în același timp, condițiile climatice favorabile și volumul de producție în a doua jumătate a anului vor asigura o contribuție impresionantă a industriei la creșterea PIB-ului în acest an.

Experții subliniază că volumul ridicat de producție agricolă va servi drept un alt stimul pentru industrie, care, la rândul său, este influențat pozitiv atât de factori interni, cât și externi – deblocarea rețelelor de aprovizionare cu materii prime, creșterea economiei mondiale și, direct, poziția economică favorabilă a principalilor parteneri economici, creșterea consumului intern și stimularea politicii monetare și fiscale.

În ultima prognoză, FMI și-a menținut la 5,9% nivelul de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2021.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#cretere #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.