Agricultura salvează economia Moldovei. Ce domenii țin țara pe linia de plutire

Economia Republicii Moldova va avea o creștere de 9,2% la sfârșitul anului 2021 și va înregistra o valoare de 237,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor făcute de Institutul Național de Cercetări Economice.

Moldova, în pofida incertitudinii asociate alegerilor parlamentare din iulie a acestui an și a dezvoltării pandemiei COVID-19, în ianuarie-iunie s-a înregistrat o creștere economică avansată. În această perioadă, PIB-ul a crescut cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind nivelul trimestrelor I-II din 2019. Dinamica principalilor indicatori economici din această perioadă a condus la o revizuire a estimărilor de creștere a PIB, comparativ cu prognozele făcute la începutul anului”, se arată în prognoza INCE.

Creșterea economie se datorează activității economice din – industrie, în special în sectoarele orientate spre export (vinificație, producția de echipamente electrice, mașini și echipamente, mobilier), comerț, transport, construcții, informare și comunicare, etc. În prima jumătate a anului, VAB în sectorul agricol a scăzut, în același timp, condițiile climatice favorabile și volumul de producție în a doua jumătate a anului vor asigura o contribuție impresionantă a industriei la creșterea PIB-ului în acest an.

Experții subliniază că volumul ridicat de producție agricolă va servi drept un alt stimul pentru industrie, care, la rândul său, este influențat pozitiv atât de factori interni, cât și externi – deblocarea rețelelor de aprovizionare cu materii prime, creșterea economiei mondiale și, direct, poziția economică favorabilă a principalilor parteneri economici, creșterea consumului intern și stimularea politicii monetare și fiscale.

În ultima prognoză, FMI și-a menținut la 5,9% nivelul de creștere economică a Republicii Moldova pentru anul 2021.

Anterior, Banca Mondială a îmbunătățit prognoza pentru creșterea economiei moldovenești pentru următorii 3 ani, în 2021 – de la 3,8% la 6,8%, în 2022 cu 0,2 puncte procentuale – de la 3,7% la 3,9%, iar în 2023 – cu 0,6 puncte procentuale – de la 3,8% la 4,4%. Totodată, BERD a majorat prognoza de la 3,5% la 4,5%, iar în 2022 se așteaptă ca economia țării să crească cu 4%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în șase luni ale anului 2021 PIB-ul a fost de 104,2 miliarde de lei, cu 11,7% mai mare comparativ cu perioada simulară a anului precedent.

Bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică de 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei a anunțat o creșterea reală a PIB-ului în 2021 de 6%.

#cretere #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declară că deficitul bugetar record prognozat pentru anul 2026 în sumă de 20,9 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB nu este unul satisfăcător, dar reprezintă o alegere strategică pentru a nu opri investițiile majore planificate de Guvern.

„Nu este un deficit care mă mulțumește. Este un argument pentru noi toți că trebuie să fim responsabili. Deficitul nu este o problemă în sine dacă am avea un cost redus de finanțare. Din păcate, costul finanțării interne a crescut de la 7% la 9% pe parcursul anului viitor”, a declarat Gavriliță.

Potrivit acestuia, Guvernul a avut discuții „foarte bune” cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar reducerea costului de finanțare rămâne o prioritate majoră. Oficialul subliniază că Executivul își asumă deficitul ridicat pentru a nu frâna proiectele de modernizare.

„Ne asumăm acest deficit pentru a nu opri nicio investiție. Anul viitor jumătate dintre cheltuieli vor merge la investiții și am de gând să insist să le menținem. Doar din roadele culese putem majora cheltuielile sociale și salariale”, a precizat ministrul.

Conform proiectului bugetar, în 2026 veniturile vor constitui 79,67 miliarde lei, iar cheltuielile vor urca la 100,57 miliarde lei, iar diferența urmează să fie acoperită preponderent din surse externe, inclusiv din tranșele UE din cadrul Planului de Creștere Economică. Deficitul aprobat este de 21 miliarde de lei.

Gavriliță afirmă că, deși deficitul este mare, direcționarea unei jumătăți din buget către investiții reprezintă o decizie necesară pentru creșterea economică pe termen mediu, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței economice a țării.