Un producător de vin din Moldova vrea să împartă dividende în sumă de 4,4 milioane de euro

Producătorul de vinuri Purcari (WINE), companie ale cărei acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, vrea să distribuie investitorilor un dividend de 0,55 lei pe acţiune şi cheamă astfel acţionarii pe 26 mai 2023 pentru a aproba acest lucru.

Pe baza preţurilor de tranzacţionare de miercuri, de 9,19 lei pe unitate, randamentul dividendelor este de 6%. Circa 22 mil. lei ar urma să meargă către investitori dacă propunerea va fi votată de acţionari.

“Consiliul de Administraţie al Purcari Wineries Public Company a decis astăzi să propună, către următoarea Adunare Generală Anuală a Acţionarilor, o rezoluţie prin care să se plătească dividende în mărime de 0,55 lei pentru fiecare acţiune ordinară deţinută, inclusiv şi următoarele dăţi: ex-date: 28.07.2023; data de înregistrare: 31.07.2023; data de plată: pe sau aproximativ pe 18.08.2023; Propunerea va fi înaintată spre aprobare Adunării Generale Anuale a Acţionarilor din 26 mai 2023”, se arată într-o notificare publicată de emitent la BVB.
Purcari are 370 mil. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile au minus 21% pe o bursă în scădere cu 4%. Compania a avut în 2022 venituri de 302 mil. lei, faţă de 248 mil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

lei în anul precedent, şi un profit net de 57 mil. lei, comparativ cu 51,15 mil. lei.

#vinificator #dividende #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.