Lovitură dură pentru hoți! Bunurile acestora din străinătate ar putea fi preluate fără o decizie de judecată

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat, în a doua lectură, modificări la Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale în Republica Moldova, deschizând calea pentru preluarea bunurilor unor cetățeni fără necesitatea unei decizii judecătorești.

În cadrul documentului adoptat, au fost introduse prevederi referitoare la bunurile care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale. Astfel, proiectul de lege va consacra în mod clar dispoziții privind raportarea acestor bunuri, preluarea controlului asupra lor sau blocarea bunurilor vizate de aceste sancțiuni. Subiecții principali vizați de aceste măsuri restrictive sunt persoanele fizice și juridice din țară și de peste hotare, care au comis fapte unanim sancționate la nivel mondial, cum ar fi asasinate sau acte de tortură împotriva celor care au încercat să dezvăluie acțiuni ilegale comise de funcționari publici străini sau care prin activitatea lor au urmărit să apere drepturile omului recunoscute la nivel mondial.

Proiectul de lege vizează, de asemenea, persoanele care, în exercitarea unei funcții publice importante la nivel național sau internațional, sunt responsabile sau complici la ordonarea, controlul sau dirijarea în alt mod a unor acte masive de corupție. Aceste modificări reprezintă un efort susținut pentru a aduce legislația națională în conformitate cu standardele internaționale și pentru a consolida lupta împotriva corupției și a abuzurilor de putere.

Aceste prevederi au fost introduse pentru a asigura eficiența măsurilor restrictive internaționale și pentru a consolida capacitatea guvernului de a reacționa rapid și eficient în situații care implică încălcări grave ale drepturilor omului și corupție la nivel național sau internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hoti #bunuri #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.