VIDEO Fostul Jolly Alon devine Mimi Hotel – unul dintre cele mai moderne și ultracentrale hoteluri din Chișinău

25 Feb. 2026, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2026, 15:05 // Actual //  MD Bani

Fostul Hotel Jolly Alon, situat pe strada Maria Cebotari din Chișinău, își schimbă oficial denumirea în Mimi Hotel. Clădirea a trecut prin renovări esențiale și și-a extins capacitatea de cazare de la 85 la 108 camere, orientate în special, spre segmentul de business și delegații oficiale.

Pe lângă intimitatea și confortul zonelor de dormit și relaxare, dar și servicii ultramoderne, fiecare cameră este dotată și cu o masă de lucru, pentru ca oaspeții să poată munci în liniște sau să-și verifice corespondența.

Mimi Hotel – gazdă pentru evenimente oficiale

Aflat în inima Chișinăului, în preajma celor mai importante clădiri de stat și de business, Mimi Hotel este locația perfectă pentru întâlnirile de afaceri, evenimente corporative și reuniuni instituționale, la care pot participa până la 400 de persoane concomitent.

Hotelul dispune de șase săli de conferință modernizate, fiecare cu o capacitate între 10 și 170 de persoane. Participanții la evenimente beneficiază de servicii de pauze de cafea, prânz și cină, iar în viitor, Mimi Hotel va deschide și propriul restaurant.

Mimi Hotel – parte a Grupului Mimi

Odată cu rebrandingul și renovarea totală a clădirii, Mimi Hotel se alătură vinăriei Castel Mimi marcând astfel, constituirea Grupului Mimi, condus de Adrian Trofim. Cei trei piloni ai Grupului Mimi sunt sustenabilitatea, promovarea patrimoniului național și oferirea serviciilor de înaltă calitate la standarde internaționale.

Mimi Hotel marchează începutul unei noi etape, axate pe modernizare, confort și servicii adaptate atât mediului de afaceri, cât și oaspeților care caută cazare de calitate în zona centrală a capitalei.

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.