Aleea de pe strada Grigore Vieru – un spațiu plăcut și sigur pentru pietoni

Aleea pietonală de pe strada Grigore Vieru, din centrul capitalei, a fost renovată în cadrul unui proiect demarat în anul 2022. Astfel, au fost executate mai multe lucrări importante: lărgirea și pavarea aleii, a fost reabilitat spațiul verde, fiind plantate mai multe specii de arbuști și flori, și au fost instalate bănci moderne. A fost montat și un sistem modern de irigare a zonelor verzi.

De asemenea, a fost modernizat iluminatul stradal, ceea ce a contribuit la creșterea siguranței pe timp de noapte. Au fost instalat și un sistem de supraveghere video.

În zonă au fost amenajate și marcate locurile de parcare deja existente, iar gardul de fontă de pe ambele sensuri de drum a fost vopsit. Accesul pe alee a persoanelor cu dizabilități a fost facilitat fiind ajustată înălțimea trotuarelor. Trecerile de pietoni au fost supraînălțate.

Pe alee au fost instalate zece leagăne. Acolo mai putem găsi o cișmea cu un porumbel din bronz, instalată în iulie 2022. Aceasta este o lucrare a sculptorului Veaceslav Jiglițki, autor a mai multor sculpturi urbane din Chișinău, Cetățean de Onoare al municipiului Chișinău.

De asemenea, pe alee a fost amenajat un covor moldovenesc tradițional integrat în designul urban al zonei pietonale. Covorul este amenajat pe segmentul strada pietonală Eugen Doga – strada Ierusalim, proiectul fiind realizat cu suportul financiar al Agenției Turce de Cooperare și Coordonare (TIKA). La fel, la începutul aleii din str. Grigore Vieru a fost amenajat în pavaj Simbolul de țară – Pomul vieții.

De pe această alee, dar și de la intersecții au fost anterior demontate zeci de panouri publicitare. Aleea a devenit o locație atractivă pentru locuitori și oaspeții capitalei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.