Alexandr Pînzari, adjunctul șefului demisionar de la CNA propus la cârma instituției

Alexandr Pînzari, adjunctul fostului șef de la CNA, Iulian Rusu a fost propus pentru numire la cârma instituției. Propunerea a venit de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a solicitat includerea pe ordinea de zi a Legislativului proiectul de lege cu privire la numirea directorului CNA.

Candidatura lui Pînzari a fost votată cu 62 de voturi.

Locotenent-colonelul Alexandru Pînzari activează în cadrul CNA din anul 2016 și a ocupat anterior funcția de șef al Direcției generale teritoriale „Nord” a Centrului Național Anticorupție. Alexandru Pînzari are diplomă de licență și de masterat în domeniul Dreptului și anterior a activat la Ministerul Afacerilor Interne.

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, Pînzari declară că pe parcursul anului trecut a obținut venituri din salariu, 344.583.30 de lei, 15.000 de euro din vânzarea unui teren pentru construcții, din indemnizațiile pentru creșterea și îngrijirea copilului, în sumă totală de aproximativ 150.000 de lei, din alocația din România pentru creșterea copilului, de 11.664 de RON, dar și 200 de dolari de la sora sa stabilită în SUA, pentru procurarea cadoului la un eveniment de familie. În lista veniturilor, Pînzari mai include și recuperarea cheltuielilor de deplasare, precum și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

La capitolul bunuri imobile, familia Pînzari are în folosință o casă de locuit, de 69 m2, dobândită în 2021, dar și un apartament de 51 m2, achiziționat în 2011 cu puțin peste 12.000 de lei. Locotenent-colonelul mai declară în posesie și două automobile, un Volkswagen Jetta, fabricat în 2019 și dobândit un an mai târziu, care a fost achiziționat cu 200.000 de lei, dar și o Toyota Auris din 2015, care la fel a fost cumpărată în anul 2020 cu 100.000 de lei. În declarație apare și un cont bancar pe numele soției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pinzari #numire #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.