Alexandr Pînzari, adjunctul șefului demisionar de la CNA propus la cârma instituției

Alexandr Pînzari, adjunctul fostului șef de la CNA, Iulian Rusu a fost propus pentru numire la cârma instituției. Propunerea a venit de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a solicitat includerea pe ordinea de zi a Legislativului proiectul de lege cu privire la numirea directorului CNA.

Candidatura lui Pînzari a fost votată cu 62 de voturi.

Locotenent-colonelul Alexandru Pînzari activează în cadrul CNA din anul 2016 și a ocupat anterior funcția de șef al Direcției generale teritoriale „Nord” a Centrului Național Anticorupție. Alexandru Pînzari are diplomă de licență și de masterat în domeniul Dreptului și anterior a activat la Ministerul Afacerilor Interne.

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, Pînzari declară că pe parcursul anului trecut a obținut venituri din salariu, 344.583.30 de lei, 15.000 de euro din vânzarea unui teren pentru construcții, din indemnizațiile pentru creșterea și îngrijirea copilului, în sumă totală de aproximativ 150.000 de lei, din alocația din România pentru creșterea copilului, de 11.664 de RON, dar și 200 de dolari de la sora sa stabilită în SUA, pentru procurarea cadoului la un eveniment de familie. În lista veniturilor, Pînzari mai include și recuperarea cheltuielilor de deplasare, precum și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

La capitolul bunuri imobile, familia Pînzari are în folosință o casă de locuit, de 69 m2, dobândită în 2021, dar și un apartament de 51 m2, achiziționat în 2011 cu puțin peste 12.000 de lei. Locotenent-colonelul mai declară în posesie și două automobile, un Volkswagen Jetta, fabricat în 2019 și dobândit un an mai târziu, care a fost achiziționat cu 200.000 de lei, dar și o Toyota Auris din 2015, care la fel a fost cumpărată în anul 2020 cu 100.000 de lei. În declarație apare și un cont bancar pe numele soției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pinzari #numire #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.