Mesajul dur al lui Pânzari cu referire la finanțarea ilegală a partidelor politice: Vom stârpi această cutumă neagră

Alexandr Păzari, noul șef al Centrului Național Anticorupție (CNA), a afirmat hotărât că are instrumentele legale și resursele necesare pentru a combate finanțarea ilegală a partidelor politice, considerând acest fenomen o „cutumă neagră”. De asemenea, Păzari a subliniat faptul că modificările legislative recente permit revenirea unor dosare către CNA, oferind oportunitatea de a investiga și a trage la răspundere persoanele care încalcă legea.

Într-un răspuns la întrebarea deputatei Veronica Roșca cu privire la capacitatea de a stârpi finanțarea ilegală a partidelor politice, Păzari a subliniat angajamentul său pentru a combate această problemă și a declarat: „Vreau să vă spun că suntem la serviciu de la ora 2 noaptea. Ne facem treaba și este deja publicat în presă. Acțiunile de urmărire penală continuă și vă asigur că vom stârpi această cutumă neagră.”

Finanțarea ilegală a partidelor politice este o problemă gravă, care poate submina integritatea proceselor politice și alegerile democratice. Cu o abordare hotărâtă și sprijinul modificărilor legislative, noul șef al CNA pare hotărât să pună capăt acestui fenomen în Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, CNA susține că ofițerii centrului, în comun cu Inspectoratul Național de Investigații al IGP sub conducerea Procuraturii Anticorupție au descins cu 65 de percheziții în mai multe localități din țară, în cadrul unui dosar de finanțare ilegală a unui partid politic, dar și a unor reprezentanți independenți ghidați de același stuff, în cadrul alegerilor locale. Este vorba de Partidul Șansă afiliat fgarului Ilan Șor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pinzari #coruptie #partide

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.