Aliaţi ai lui Putin îşi exprimă îngrijorarea cu privire la "excesele" mobilizării

Duminică, doi parlamentari ruşi au adresat o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare din Rusia, ordonând oficialilor regionali să controleze situaţia şi să rezolve rapid „excesele” care au alimentat furia publică, scrie Reuters.

Prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a declanşat proteste în întreaga ţară şi a determinat fuga unei mulţimi de bărbaţi de vârstă militară, provocând blocaje la frontiere şi epuizarea zborurilor.

Mai multe rapoarte au documentat, de asemenea, modul în care persoanele care nu au efectuat serviciul militar au primit documente de recrutare – contrar garanţiei ministrului apărării, Serghei Şoigu, potrivit căreia doar cei cu abilităţi militare speciale sau experienţă de luptă vor fi chemaţi la datorie – ceea ce a determinat chiar şi personalităţi ultra loiale pro-Kremlin să îşi exprime public îngrijorarea.

Cei mai importanţi doi parlamentari ruşi, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare.
Valentina Matviyenko, preşedinta Camerei superioare a Rusiei, Consiliul Federaţiei, a declarat că are cunoştinţă de rapoartele privind convocarea unor bărbaţi care nu ar trebui să fie eligibili pentru recrutare.
„Astfel de excese sunt absolut inacceptabile. Şi, consider că este absolut corect că ele declanşează o reacţie fermă în societate”, a declarat ea într-o postare pe canalul de Telegram.

Într-un mesaj direct către guvernatorii regionali din Rusia – despre care a spus că au „responsabilitatea deplină” pentru punerea în aplicare a convocării – ea a scris: „Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în conformitate deplină şi absolută cu criteriile descrise. Fără nicio greşeală”.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Rusiei, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare separată.

„Se primesc plângeri”, a spus el. „Dacă se face o greşeală, este necesar să o corectăm … Autorităţile de la fiecare nivel ar trebui să îşi înţeleagă responsabilităţile”.

Oficialii spun că 300.000 de ruşi vor fi chemaţi la arme. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează de fapt să înroleze mai mult de un milion de oameni, după două rapoarte separate în mass-media pe această temă.

Grupurile pentru drepturile omului spun că peste 2.000 de persoane au fost reţinute la mitingurile împotriva mobilizării din zeci de oraşe până acum în această săptămână, iar duminică s-au înregistrat deja mai multe proteste în Orientul Îndepărtat al Rusiei şi în Siberia.

#mobilizare #aliati #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.