Aliaţi ai lui Putin îşi exprimă îngrijorarea cu privire la "excesele" mobilizării

Duminică, doi parlamentari ruşi au adresat o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare din Rusia, ordonând oficialilor regionali să controleze situaţia şi să rezolve rapid „excesele” care au alimentat furia publică, scrie Reuters.

Prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a declanşat proteste în întreaga ţară şi a determinat fuga unei mulţimi de bărbaţi de vârstă militară, provocând blocaje la frontiere şi epuizarea zborurilor.

Mai multe rapoarte au documentat, de asemenea, modul în care persoanele care nu au efectuat serviciul militar au primit documente de recrutare – contrar garanţiei ministrului apărării, Serghei Şoigu, potrivit căreia doar cei cu abilităţi militare speciale sau experienţă de luptă vor fi chemaţi la datorie – ceea ce a determinat chiar şi personalităţi ultra loiale pro-Kremlin să îşi exprime public îngrijorarea.

Cei mai importanţi doi parlamentari ruşi, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare.
Valentina Matviyenko, preşedinta Camerei superioare a Rusiei, Consiliul Federaţiei, a declarat că are cunoştinţă de rapoartele privind convocarea unor bărbaţi care nu ar trebui să fie eligibili pentru recrutare.
„Astfel de excese sunt absolut inacceptabile. Şi, consider că este absolut corect că ele declanşează o reacţie fermă în societate”, a declarat ea într-o postare pe canalul de Telegram.

Într-un mesaj direct către guvernatorii regionali din Rusia – despre care a spus că au „responsabilitatea deplină” pentru punerea în aplicare a convocării – ea a scris: „Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în conformitate deplină şi absolută cu criteriile descrise. Fără nicio greşeală”.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Rusiei, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare separată.

„Se primesc plângeri”, a spus el. „Dacă se face o greşeală, este necesar să o corectăm … Autorităţile de la fiecare nivel ar trebui să îşi înţeleagă responsabilităţile”.

Oficialii spun că 300.000 de ruşi vor fi chemaţi la arme. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează de fapt să înroleze mai mult de un milion de oameni, după două rapoarte separate în mass-media pe această temă.

Grupurile pentru drepturile omului spun că peste 2.000 de persoane au fost reţinute la mitingurile împotriva mobilizării din zeci de oraşe până acum în această săptămână, iar duminică s-au înregistrat deja mai multe proteste în Orientul Îndepărtat al Rusiei şi în Siberia.

#mobilizare #aliati #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.