Aliaţi ai lui Putin îşi exprimă îngrijorarea cu privire la "excesele" mobilizării

Duminică, doi parlamentari ruşi au adresat o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare din Rusia, ordonând oficialilor regionali să controleze situaţia şi să rezolve rapid “excesele” care au alimentat furia publică, scrie Reuters.

Prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a declanşat proteste în întreaga ţară şi a determinat fuga unei mulţimi de bărbaţi de vârstă militară, provocând blocaje la frontiere şi epuizarea zborurilor.

Mai multe rapoarte au documentat, de asemenea, modul în care persoanele care nu au efectuat serviciul militar au primit documente de recrutare – contrar garanţiei ministrului apărării, Serghei Şoigu, potrivit căreia doar cei cu abilităţi militare speciale sau experienţă de luptă vor fi chemaţi la datorie – ceea ce a determinat chiar şi personalităţi ultra loiale pro-Kremlin să îşi exprime public îngrijorarea.

Cei mai importanţi doi parlamentari ruşi, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare.
Valentina Matviyenko, preşedinta Camerei superioare a Rusiei, Consiliul Federaţiei, a declarat că are cunoştinţă de rapoartele privind convocarea unor bărbaţi care nu ar trebui să fie eligibili pentru recrutare.
“Astfel de excese sunt absolut inacceptabile. Şi, consider că este absolut corect că ele declanşează o reacţie fermă în societate”, a declarat ea într-o postare pe canalul de Telegram.

Într-un mesaj direct către guvernatorii regionali din Rusia – despre care a spus că au “responsabilitatea deplină” pentru punerea în aplicare a convocării – ea a scris: “Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în conformitate deplină şi absolută cu criteriile descrise. Fără nicio greşeală”.

Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Rusiei, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare separată.

“Se primesc plângeri”, a spus el. “Dacă se face o greşeală, este necesar să o corectăm … Autorităţile de la fiecare nivel ar trebui să îşi înţeleagă responsabilităţile”.

Oficialii spun că 300.000 de ruşi vor fi chemaţi la arme. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează de fapt să înroleze mai mult de un milion de oameni, după două rapoarte separate în mass-media pe această temă.

Grupurile pentru drepturile omului spun că peste 2.000 de persoane au fost reţinute la mitingurile împotriva mobilizării din zeci de oraşe până acum în această săptămână, iar duminică s-au înregistrat deja mai multe proteste în Orientul Îndepărtat al Rusiei şi în Siberia.

#mobilizare #aliati #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.