Am putea avea un nou vaccin anti-COVID. Serul dezvoltat de Sanofi are o eficacitate de aproape 100% după a doua doză

Sanofi și GSK au dezvoltat un vaccin împotriva COVID-19 care rezintă rezultate bune în primele etape ale testelor clinice, ceea ce le va permite să treacă la testele clinice de fază avansată. Are o eficacitate de aproape 100% după a doua doză, la toate grupele de vârstă.

Rezultatele interimare ale fazei a II-a au arătat apariții de anticorpi de 95% – 100% după a doua doză la toate grupele de vârstă, adică 18 – 95 de ani, la toate dozele, cu o toleranță acceptabilă și fără probleme de siguranță, a transmis Sanofi. Faza a III-a va începe în următoarele săptămâni și va implica peste 35.000 de persoane, cu speranța că vaccinul va fi aprobat până în trimestrul patru, scrie Aleph News.

Așadar, s-ar putea ca la finalul anului să avem un nou vaccin anti-COVID. Întârzierea vine după ce, anul trecut, un studiu pe om a condus la un răspuns imunitar insuficient. Până acum, Sanofi a încheiat acorduri de achiziție cu SUA, Uniunea Europeană, Canada și Marea Britanie, dar și cu programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății.

Vaccinul funcţionează pe bază de proteină recombinată adjuvantă, adică o tehnologie folosită de mult timp în lupta împotriva gripei. Vaccinul este termostabil, adică un vaccin mai practic, şi nu este nevoie de condiții speciale de depozitare.

Sanofi dezvoltă, de asemenea, un al doilea vaccin împreună cu societatea americană Translate Bio, care are la bază tehnologia mai recentă a ARN-ului mesager, folosită în vaccinurile Pfizer-BIoNTech şi Moderna.

#eficienta #COVID-19 #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.