Amenințare fără perdea de la Moscova! Medvedev: apropierea de UE ar putea costa scump Armenia

Armenia riscă să se confrunte cu o criză economică și politică severă dacă își rupe relațiile cu Rusia și continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

Într-un interviu acordat agenției de stat RIA Novosti, Medvedev a susținut că Occidentul ar folosi Armenia drept instrument în confruntarea geopolitică împotriva Moscovei, după care ar abandona țara atunci când aceasta nu-i va mai fi utilă.

„Ruperea economică de țara noastră va provoca în Armenia o criză internă profundă. Sau poate ceva și mai rău”, a avertizat oficialul rus, fără să explice la ce consecințe suplimentare se referă.

Medvedev a comparat situația Armeniei cu cea a Georgiei după războiul ruso-georgian din august 2008. Potrivit acestuia, statele occidentale ar fi încurajat apropierea Tbilisiului de Occident, dar nu ar fi oferit ulterior sprijinul promis. Declarația reprezintă poziția oficialului rus și nu este însoțită de o analiză economică privind eventualele pierderi ale Armeniei.

Avertismentul apare pe fondul deteriorării accelerate a relațiilor dintre Moscova și Erevan. Armenia și-a suspendat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, dominată de Rusia, și a început să dezvolte relații mai strânse cu UE și SUA.

Armenia nu a depus deocamdată o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană, însă autoritățile au adoptat o lege privind lansarea procesului de integrare europeană. Rusia susține că aderarea la UE este incompatibilă cu participarea Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova și ceilalți membri ai blocului eurasiatic au avertizat că Armenia ar putea fi suspendată dacă își continuă parcursul european. Rusia reprezintă aproximativ 35% din comerțul exterior al Armeniei, iar țara depinde în mare măsură de gazele rusești, potrivit Reuters.

Tensiunile economice sunt deja vizibile. Premierul Nikol Pașinian i-a cerut recent președintelui Vladimir Putin să intervină pentru eliminarea restricțiilor impuse de Rusia asupra unor produse armenești, inclusiv fructe, legume, pește și băuturi alcoolice. Erevanul susține că măsurile încalcă regulile Uniunii Economice Eurasiatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.