Amenințare fără perdea de la Moscova! Medvedev: apropierea de UE ar putea costa scump Armenia

Armenia riscă să se confrunte cu o criză economică și politică severă dacă își rupe relațiile cu Rusia și continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

Într-un interviu acordat agenției de stat RIA Novosti, Medvedev a susținut că Occidentul ar folosi Armenia drept instrument în confruntarea geopolitică împotriva Moscovei, după care ar abandona țara atunci când aceasta nu-i va mai fi utilă.

„Ruperea economică de țara noastră va provoca în Armenia o criză internă profundă. Sau poate ceva și mai rău”, a avertizat oficialul rus, fără să explice la ce consecințe suplimentare se referă.

Medvedev a comparat situația Armeniei cu cea a Georgiei după războiul ruso-georgian din august 2008. Potrivit acestuia, statele occidentale ar fi încurajat apropierea Tbilisiului de Occident, dar nu ar fi oferit ulterior sprijinul promis. Declarația reprezintă poziția oficialului rus și nu este însoțită de o analiză economică privind eventualele pierderi ale Armeniei.

Avertismentul apare pe fondul deteriorării accelerate a relațiilor dintre Moscova și Erevan. Armenia și-a suspendat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, dominată de Rusia, și a început să dezvolte relații mai strânse cu UE și SUA.

Armenia nu a depus deocamdată o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană, însă autoritățile au adoptat o lege privind lansarea procesului de integrare europeană. Rusia susține că aderarea la UE este incompatibilă cu participarea Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică.

Moscova și ceilalți membri ai blocului eurasiatic au avertizat că Armenia ar putea fi suspendată dacă își continuă parcursul european. Rusia reprezintă aproximativ 35% din comerțul exterior al Armeniei, iar țara depinde în mare măsură de gazele rusești, potrivit Reuters.

Tensiunile economice sunt deja vizibile. Premierul Nikol Pașinian i-a cerut recent președintelui Vladimir Putin să intervină pentru eliminarea restricțiilor impuse de Rusia asupra unor produse armenești, inclusiv fructe, legume, pește și băuturi alcoolice. Erevanul susține că măsurile încalcă regulile Uniunii Economice Eurasiatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.